În tradiţia populară, sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, pe care credincioşii ortodocşi o sărbătoresc vineri, 21 mai, este numită şi Constandinul Puilor sau Constantin Graur.
După ce le-a fost dezlegat glasul la Vlăsie, la 11 ianuarie, iar perioada de împerechere şi de construire a cuiburilor (la Dragobete) s-a încheiat de multă vreme, păsările au deja pui pe care îi învaţă să zboare.
Ziua se serbează în special pentru apărarea recoltelor. În trecut exista obiceiul ca, pentru a preîntâmpina distrugerea strugurilor de către grauri, podgorenii să nu lucreze în această zi. De aceea nu se muncea pământul, iar celor care lucrau în această zi li se "ardeau" bucatele pe câmp.
De altfel, Constandinul Puilor nu este singura sărbătoare dedicată păsărilor cerului. Circul păsărilor se sărbătoreşte la 1 septembrie, moment în care păsările care nu pleacă în ţările calde îşi pregătesc "cămările" de iarnă. Păsările migratoare au şi ele sărbătorile lor: Ziua berzelor (atunci când după Mucenici cade o nouă zăpadă), Ziua cucului - la 25 martie -, când se consideră că pasărea solitară începe a cânta, precum şi Amuţitul cucului - la 24 iunie, când cucul va înceta să glăsuiască.
Tot prin tradiţiile transmise de la o generaţie la alta, păstorii hotărăsc în această zi, a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, cine va fi baci şi unde vor fi făcute stânele. Totodată, laptele de la oile fiecăruia este măsurat şi cantitatea este însemnată pe răboj (o tăbliţă de lemn).
Se fac ritualuri specifice pentru apărarea stânelor şi ciobanilor de forţe malefice, prin aprinderea "focului viu", alungarea vrăjitoarelor care fură soporul laptelui prin strigăte şi zgomote puternice.
Se mai spune, de asemenea, că pentru a avea sorţi de izbândă în orice încercare este bine să împarţi cruciuliţe tuturor cunoscuţilor.
(www.tradiţii.ro)