Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoPANIHIDA = cuprinde rânduiala slujbei înmormântării. Ea este deosebită pentru copii, mireni, preoţi, călugări şi în Săptămâna Luminată (prima după Învierea Domnului).
POLIELEU = cântare de laudă la sărbătorile Mântuitorului şi ale sfinţilor, fiind alcătuită din versete Psalmilor 134 şi 135, psalmi care preamăresc în chip deosebit şi laudă milostivirea lui Dumnezeu. (din grecescul polieleus = mult milostiv).
PSALM (psalmos = psalm, cântare dintr-un instrument cu coarde, deoarece psalmii se cântau acompaniaţi la harfă) - creaţii lirice, cu fond religios; formează una din cărţile Vechiului Testament, intitulată Psalmi şi atribuită regelui David. În număr de 151 (150 canonici şi un psalm necanonic) psalmii au fost reuniţi în primele secole ale creştinismului în cartea numită Psaltire.
PSALTIRE = cuprinde cei 150 (+ 1) de psalmi ai lui David şi ai altor poeţi din Vechiul Testament. Ei sunt împărţiţi în 20 de părţi numite catisme (= pauze, şederi).
PROCHIMEN = stih (vers de psalm) care precede pericopa din Apostol (=aşezat înainte).
PRICEASNA (rus. Pricestna = care participă); v. Chinonic.
PRIPEALA = cântare grăbită, cu refren doxologic.
PRONAOS (sau nartică) numit şi tinda bisericii = este încăperea de la intrarea dinspre apus a bisericii. Aici stăteau odinioară catehumenii şi penitenţii, iar azi, la ţară, stau femeile. În vechile biserici, pronaosul era o încăpere despărţită de naos printr-un zid, având uşi de comunicare; cu timpul, zidurile au fost înlocuite de arcade susţinute de stâlpi, iar la bisericile construite în ultimele două secole pronaosul a devenit o prelungire a naosului, de care nu mai e despărţit prin nimic. În pronaos se află cafasul, un fel de balcon înspre peretele de la intrare, unde cântă corul bisericii, în timpul Sf. Liturghii.
PATERIC = carte cu biografii ale unor călugări-sihaştrii, care, pentru curăţia şi sfinţenia vieţii lor, au rămas în memoria Bisericii, fiind trecuţi în rândul cuvioşilor şi sfinţilor.
