Expunerea la violenţă poate avea efecte semnificative asupra copiilor pe parcursul dezvoltării lor şi influenţează modul în care aceştia îşi vor forma relaţiile cu cei din jur în copilărie şi ca adulţi.

Violenţa duce la pierderea de mii de vieţi anual şi la costuri medicale sau de înmormântare uriaşe. Statisticile arată că multe din acţiunile violente au loc la domiciliu, majoritatea produse între soţi sau între prieteni. Aproape 50% dintre victime locuiesc cu copii mai mici de 12 ani, care, de cele mai multe ori, devin la rândul lor victime. În concluzie, experţii consideră că violenţa la domiciliu este principala cauză a copiilor abuzaţi sau a morţii acestora datorită neglijenţei.

Deşi expunerea la violenţă poate avea consecinţe serioase asupra copiilor, ei pot trece peste efecte mai uşor dacă anumiţi factori sunt prezenţi în viaţa lor. Un copil care creşte înconjurat de dragoste şi atenţie din partea unor adulţi care cunosc efectele violenţei şi ştiu să ofere stabilitate şi linişte, are şanse mari să crească frumos şi să fie un adult fericit. Şcolile, centrele comunitare şi programele recreaţionale pot şi ele oferi copiilor o şansă de a scăpa de violenţă, de a-şi căpăta propria independenţă şi încredere şi de a învăţa cum să se descurce în viaţă.

O parte din adulţi cred că un copil de 6 luni sau mai mic, care asistă la scene violente (ca de pildă tatăl o loveşte mereu pe mamă), nu va suferi mult deoarece nu are memorie pe termen lung. !!! Nimic mai fals. Copiii sunt ca bureţii. Ei absorb tot ce se întâmplă în jurul lor de la cele mai fragede vârste. Ei percep violenţa şi furia care-i înconjoară aşa cum percep şi dragostea şi atenţia din partea celor care îi îngrijesc. Din această cauză, natura şi calitatea relaţiilor cu un copil chiar foarte mic contează foarte mult pentru dezvoltarea lui pe viitor.

Violenţa afectează viaţa tuturor celor care sunt martori la ea. Pentru copii, violenţa are urmări psihologice, emoţionale şi de dezvoltare. Chiar şi la copiii foarte mici, martori la violenţă, pot apare simptome de genul: anxietate, coşmaruri, regresie în limbaj sau în dezvoltarea motorie şi stres post-traumatic. De asemenea, încrederea în propria persoană sau în cei cu care vine în contact poate avea de suferit.

Cum se poate elimina violenţa?

Oferă un exemplu bun. Copiii învaţă cum să se comporte urmărindu-i pe adulţi. Părinţii trebuie să facă un efort pentru a-şi păstra un sens al valorilor şi moralei în paralel cu modul de a se exprima non-violent şi de a oferi un exemplu în acest sens. Dacă copilul te vede certându-te, fii sigur că te va vedea şi împăcându-te şi niciodată nu continuă cu violenţă fizică sau verbală în prezenţa lui.

2. Foloseşte metode de disciplinare non-violente. Dacă îţi loveşti şi baţi copilul drept pedeapsă (şi mai ales în cazul copiilor sub 3 ani), el va învăţa că violenţa este permisă în orice situaţie (cei mici nu au cum să înţeleagă rolul unei pedepse, dacă nu înţeleg cu ce au greşit - !!! Întotdeauna oferiţi-le explicaţii privind acest lucru, altfel bătaia nu-i va convinge că au greşit). Există suficiente căi de pedepsire fără violenţă, astfel încât pentru rezolvarea uneori a problemelor, pedepse de genul: "5 minute stai pe acest scaun" sau "2 minute la colţ" sunt suficiente şi non-violente. !!! Aminteşte-ţi însă ca mereu să răsplăteşti un comportament frumos.

3. Limitează expunerea la violenţă. Acordă mare atenţie programelor de la televizor, casetelor video şi programelor de pe internet pe care copilul le urmăreşte şi limitează expunerea acestuia la temele violente. Pistoalele şi săbiile de jucărie, dar şi alte jucării ce promovează violenţa şi agresiunea trebuiesc limitate şi monitorizate.

4. Impune reguli clare şi limite potrivite vârstei. Copiii trebuie să cunoască exact ce se aşteaptă de la ei şi consecinţele dacă nu cooperează. Mai mult, fii sigur că copilul înţelege toate regulile din familie - poţi chiar să-l implici în setarea unora. De asemenea, menţinerea aceloraşi reguli în mod consistent reduce conflictele şi îţi menţine credibilitatea ca părinte.

5. Oferă-i copilului multă afecţiune şi atenţie. Copiii care se simt iubiţi, în siguranţă şi care au format un sentiment de încredere cu adultul care-i îngrijeşte sunt mai puţin violenţi şi agresivi decât ceilalţi. Poţi construi acest sentiment de încredere şi siguranţă al propriului copil având un rol activ în viaţa lui, petrecând în mod consistent suficient timp de calitate cu el şi oferindu-i multă dragoste, laude şi încurajări. Chiar şi o perioadă de timp scurtă petrecută astfel, poate aduce numai satisfacţii şi pentru părinte, dar mai ales pentru copil.

 

 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Cum afectează violenţa copiii?.

Comentarii