„Pe cuvântul meu, devii prea grasă!”

„Oficeri români”

„Fiind numerul militarilor români din întreaga Bucovină de 15.000, trebue să constatăm că acest numer însemnat de militari români nu poşede oficeri români sau măcar astfel de oficeri cari ar cunoasce limba supuşilor lor...Sub astfel de împrejurări sufere instrucţiunea militară şi sustrăgânduse armatei cele mai bune elemente se face daună armatei întregi. Cumcă limba noastră românească, la o instrucţiune de feliul acesta, devine chinezească, despre aceasta nici nu vorbim, că instrucţiunea militară n’are de scop de a cultiva şi limba ţării”.

„Revista Politică”, Anul II, nr. 2, Este la 1 şi la 15 a fie-cărei luni, Suceava 1 Iuniu 1887.

„Pe cuvântul meu, devii prea grasă!”

“Dacă sunteţi şi dumneavoastră una dintre acelea care aud din partea prietenilor remarca <devii prea grasă> natural că veţi avea interes să ascultaţi povestea acestei femei. Din fericire povestea sfârşeşte bine. Iată scrisoarea pe care am primit-o: <Greutatea mi-a crescut treptat, fără să-mi dau seama, până ce prietenii au început să-mi spună:Pe cuvântul meu, devii prea grasă! M-am cântărit şi era aproape să leşin. Aveam 81 kg şi sunt înaltă numai de 1 metru şi 60 cm. Atunci am văzut un anunţ despre Kruschen şi m-am gândit să fac o încercare. Am şi făcut-o şi astăzi cântăresc numai 59 kg. şi mă simt foarte bine> (Dna. T.W.)... Kruschen este un amestec ideal de diferite minerale. El combate cauzele obesităţii, ajutând organele interne să-şi îndeplinească rolul de a elimina în fiecare zi materiile nefolositoare şi otrăvurile care, dacă sunt lăsate să se adune se transformă în interiorul corpului în grăsime”.

„Glasul Bucovinei”, Anul XVIII, Nr. 4575, 8 Iunie 1935.

„Detenţie prenupţială”

„Gheorghe Ismană, din Panaci - Vatra Dornei, trăia un moment deosebit din viaţa sa. Se însura. Toate pregătirile erau gata. Nunta trebuia să înceapă. Un singur lucru scăpase din vedere. Numărul nuntaşilor era mai mare decît cantitatea bucatelor gătite. Şi mirele a găsit rapid soluţia. A plecat la vînat împreună cu cumnatul său...În drum au dat peste un viţel ce păştea fără grijă. Mirele, cu floarea nevinovăţiei în piept, a scos cuţitul şi l-a ucis. Nunta putea continua. S-a spart însă la intervenţia lucrătorului de miliţie. În locul voiajului de nuntă, a urmat o călătorie într-o maşină închisă. De unul singur. Şi-a schimbat şi costumul: croială demodată. Stofă în dungi late”.

„Zori Noi”, Anul XXI, nr. 6055, Sîmbătă 3 iunie 1967.