Cezar STRATON

Bărbat.”A fi bărbat, cel puţin în sensul pe care îl impune cultura, nu este chiar atât de uşor. Această mărturisire, deopotrivă insolentă pentru feministe şi tulburătoare pentru misogini, reflectă o realitate ascunsă, căreia mii de bărbaţi trebuie să-i ţină piept zi de zi pentru a-şi interpreta rolul de masculi netoţi, peste poate de superficiali şi potenţial sinucigaşi. Deşi cei mai mulţi dintre bărbaţi încă mai venerează figura tradiţională a machoului, care le-a fost inoculată încă din copilărie, există o tendinţă din ce în ce mai activă de eliberare a bărbaţilor, care refuză să mai fie victime ale unei societăţi vădit contradictorii în ceea ce priveşte menirea bărbatului. În timp ce numeroase femei cer în gura mare mai multă înţelegere, sensibilitate şi tandreţe din partea bărbaţilor din viaţa lor, altele se dau în lături îngrozite atunci când se află în faţa unui bărbat <prea delicat>. Taţii pretind de la fiii lor o tărie de nezdruncinat, pe când învăţătoarele şi-ar dori de la ei un rafinament de tip britanic. Marketingul supravieţuirii de toate zilele ne îndeamnă la o competiţie dură şi la o luptă fratricidă, în timp ce familia aşteaptă întoarcerea în sânul ei a unui tată şi soţ zâmbitor, bine dispus şi paşnic. Dacă, pe de-o parte, puterea, succesul şi banii sunt semne ale împlinirii masculine, pe de altă parte, simplitatea înţeleasă în sens religios şi smerenia franciscană sunt indicii ale dezvoltării spirituale.” (Walter Riso)

Clipă.”Fiecare clipă de căutare este o clipă de regăsire.” (Paulo Coelho) Patriot. - Spune, Ioane, găsitu-ţi-ai vreodată bărbaţi străini în şifonierul din dormitorul conjugal? - Nu! Pe onoarea mea!Toţi erau români...neaoşi, de-ai noştri! Noapte (a nunţii). Una, perfect consensuală, tandră, reciproc-împărtăşită etc. El: - Eşti agitată, iubito? Ea: - Puţin... El: - E prima dată pentru tine? Ea: -  Nu, am mai fost agitată de multe ori  până acum… dar... niciodată, din păcate, până să dau în clocot...

Alicante.”Pe masă o portocală / Rochia ta pe covorul greu / Şi tu în patul meu / Dulce prezenţă a prezentului / Prin vălurate perdele / A nopţii răcoare / Căldura vieţii mele.” (Jacques Prevert) Relaţie. O relaţie serioasă începe abia atunci când bărbatul începe să iasă din apartamentul femeii cu punga de gunoi. Misoginism. Aseară, la o bere, am auzit nişte tâmpiţi, la o masă alăturată, zicând că nu s-ar urca într-un avion, dacă piloţii ar fi femei. Nişte idioţi misogini… Avionul nu dă cu spatele şi nici nu se parchează lateral.

Iubire.Paradoxurile iubirii. Să te dăruieşti necondiţionat – nu înseamnă să te vinzi. Să dormi alături de cel drag – nu înseamnă să faci sex. Să nu te răzbuni la furie – nu înseamnă să ierţi. Să nu fii alături – nu înseamnă să nu iubeşti.” (Omar Khayyam). Dragoste. Oricât de dulce n-ar fi dragostea, compot din ea n-o să iasă. (Proverb evreiesc) Curiozitate. Nevastă-mea spune că eu sunt prea curios! Aşa e scris, cel puţin, în jurnalul ei. Secret.

Slănină.Multe femei sunt ca slănina: arată apetisant, miros bine şi, în timp... omoară bărbaţii.

Pann(Anton). ”Finul Pepelei, cel isteţ ca un proverb” (M. Eminescu) este, între altele, autorul liniei melodice a imnului naţional al României, ”Deşteaptă-te, române!”, pe versurile lui Andrei Mureşean, dar şi al ”şlagărului” fără moarte ”Până când nu te iubeam”, cântat de-a lungul timpului în diverse variante (Maria Tănase, cântăreaţa de jazz Maria Răducanu, sau coverul trupei americane Pink Martini etc.). Anton Pann – scrie Anca Vancu – a iubit mult şi a suferit pe măsură. A fost căsătorit de trei ori şi fiecărei iubite i-a închinat înflăcărate versuri de dragoste, urmate de altele, pline de tristeţe şi de indignare. Prima nevastă, cu care a trăit ”cu năbădăi” timp de 7 ani, îl va părăsi (”Chiar în ziua nunţii / A fugit şi m-a lăsat”). Ghinionistul se lamentează: ”Cu întâi nevasta / Şapte ani trăind cu foc / N-am putut în lumea asta / Să leg două la un loc.” Nici a doua soţie, mult mai juna Anica (16 ani, nepoata stareţei Platonida, care îl va însoţi, deghizată în bărbat, la Braşov), nu-l va face fericit, fugind cu alt bărbat după 10 ani de convieţuire. Motiv de noi imprecaţii versificate: ”Ah! Iudo! Dalila! / De interes orbită, / Vai! amar seamă vei da! / Aspidă otrăvită!” Dar Anton nu-şi pierde încrederea în femei , în ciuda dubiilor puternice (”Cu Dumnezeu înainte, îmi iau inima în dinţi / Mă-nsor, cunună părinte şi zică-mi toţi că nu am minţi!”). La 43 de ani se însoară cu Tinca (18 ani!), care va rămâne alături de el până la moarte. Totuşi, nu respectă promisiunea de a se călugări după decesul soţului, căsătorind-se iute cu ucenicul lui Pann, Oprea Dumitrescu. Cherchez la femme, zic franţujii. Nefericitul Pann o spune mai înduioşător: ”Ah, o păsărică / Mult odihna-mi strică, / Tot pricini îmi face, / Nu mă lasă-n pace.” Dar... ce farmec ar mai avea viaţa noastră fără ”păsărici”?

Love (la/în pădure). Doi iubiţi se întorceau, în oraş, după o total orgasmică partidă de sex, petrecută în pădure. El: - Sper că nu-i vei povesti, iubito, chiar totul… absolut totul... mamei tale! Ea: -A, nu! Mamei mele, puţin îi pasă! Bărbatul meu e mereu cel cu întrebările! Găini. Cine s-a culcat odată cu găinile... sigur va recidiva.Surpriză. - Am impresia că diseară noul meu prieten vrea să-mi facă o surpriză maximă şi să mă ducă la Polul Sud… zise o blondă unei prietene. - Nu pot să cred… Ar face el asta pentru tine? - Desigur. Mi-a zis chiar cu gura lui: “Diseară îţi dau să te joci cu pinguinul.”