Google
 
vineri, 9 aug 2019 - Anul XXIV, nr. 184 (7185)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,7274 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,2656 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Iulius Mall Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   7 imagini |   ø fişiere video

Interese ascunse?

Acuzaţii false şi dezinformări lansate în războiul dintre Greenpeace România şi conducerea RNP

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Preocuparea pentru protejarea mediului, la nivel declarativ, a devenit o modă care capătă accente periculoase atunci când afirmaţiile se fac după ureche, fără nici un fel de responsabilitate şi fără o documentare serioase sau cunoştinţe de specialitate.

Asta au dovedit-o din plin reprezentanţii unui ONG cu renume pe plan internaţional, dar care se compromite în România prin acţiunile recente ale unora dintre membrii săi, pentru care adevărul din teren nu are nici o valoare pentru ei, cât timp acuzaţiile lor dau bine în mediul online, aduc notorietate şi finanţări.

Problema e când astfel de campanii se fac în detrimentul unor oameni care sunt profesionişti şi fac ceea ce mulţi activişti de mediu ignoră cu desăvârşire – plantează anual zeci de milioane de arbori, îngrijesc an de an culturile anterioare, până ajung la stadiul în care supravieţuiesc singure, lăsând în urma lor păduri pentru noile generaţii.

 

Judeţul cu cele mai multe păduri din România, transformat în dezastru natural pe Facebook

Atacurile pe tema „distrugerilor masive” ale pădurilor din Bucovina au demarat în data de 30 iunie, printr-o postare pe Facebook în care sunt puse imagini „incriminatoare” de la Ocolul Silvic Vama, cu un mesaj calomnios: „Suntem în judeţul Suceava, în inima Bucovinei, pentru a investiga tăierile ilegale semnalate de localnici. Într-o rază de 5 km am găsit parcele întregi de pădure tăiată la ras, albii ale pâraielor distruse de utilaje grele care cară lemnul ilegal pe cursul apelor, ecosisteme puse în pericol de aceste practici abuzive, camioane care transportă lemnul fără aviz, comunităţi divizate şi o stare generală de deznădejde. Mai grav este că totul se întâmplă în păduri proprietate a statului, sub ochii celor responsabili de ele. De toate acestea o să vă puteţi convinge cu ochii voştri din materialul video pe care îl pregătim pe baza investigaţiilor realizate în teren. Urmăriţi şi newsletterul nostru ca să aflaţi mai multe despre pădurile furate ale României!”

În prezent, postarea este ascunsă, după ce conducerea Regiei Naţionale a Pădurilor i-a invitat pe reprezentanţii Greenpeace să meargă împreună la Vama, la ocolul silvic incriminat, să facă o verificare comună a celor semnalate.

După ce li s-au prezentat toate documentele oficiale, cu o mulţime de documentaţii aferente, din care rezultă clar că în zona respectivă au fost efectuate tăieri de regenerare, o lucrare silvică necesară pentru buna gospodărire a pădurilor, reprezentanţii Greenpeace au fost invitaţi în teren de către directorul RNP, Gheorghe Mihăilescu, şi şeful Ocolului Silvic Vama, Gelu Puiu, să vadă cu ochii lor cum a fost împădurit terenul respectiv. Surprinzător, au refuzat, ba chiar au recunoscut, cu jumătate de gură, că lucrurile sunt absolut în regulă în pădurile gestionate de Direcţia Silvică Suceava, la Vama.

Drept scuză, au spus că pozele nu au nici o legătură cu postarea, că erau doar ilustrative şi că nu au dat coordonate geografice care să indice că acolo s-au petrecut ilegalităţile.

Ca şi cum ar fi absolut în regulă ca cineva să distribuie poza lor pe reţelele de socializare şi să spună că sunt pedofili periculoşi, care au abuzat un număr mare de copii şi că trebuie pedepsiţi pe loc, de cum sunt văzuţi, după care să spună senin că nu au nici o legătură pozele cu textul, sunt doar ilustrative....

Atacurile continuă pe 4 august cu o nouă postare cu tentă apocaliptică: „Suceava a fost cândva judeţul cu cea mai mare suprafaţă împădurită din România. (...) Marţi, 6 august, vom merge prin frumoasele păduri defrişate din Bucovina în compania selectă a celor care iau decizii: Ministerul Apelor şi Pădurilor, Romsilva, Garda Forestieră, experţi silvici”.

Defrişarea înseamnă îndepărtarea totală a arborilor de pe un teren, căruia i se dă o altă utilitate – agricultură, construcţii etc., în vreme ce exploatarea masei lemnoase (care are mai multe forme, de la cea de rărire până la cea de regenerare, este o operaţiune economică de care depindem cu toţii, pentru că avem nevoie de lemn, de la cel pentru foc, mobilă, construcţii, până la hârtie) impune reîmpădurirea terenului în maximum doi ani.

Practic, suprafeţele împădurite rămân aceleaşi, sau chiar cresc, atât prin plantările anuale (numai anul acesta s-au plantat peste 27 de milioane de puieţi forestieri pe terenurile administrate de RNP – Romsilva), cât şi prin regenerările naturale, inclusiv pe foste păşuni. Doar că privite din satelit, cum se uită unii şi strigă „defrişări!”, pădurile tinere, care generează mai mult oxigen decât cele bătrâne, nu se văd decât după 10 ani, sau chiar mai mult, în funcţie şi de relief.

Lipsa de responsabilitate cu care unii dintre membrii Greenpeace România lansează informaţii deformate (sau adevăruri parţiale, dar care formează o impresie greşită) în spaţiul public este vizibilă în numeroase alte exemple, de la halucinatul slogan lansat încă din 2012 - „România pierde 3 hectare de pădure pe oră”, conform căruia trebuiau să fi dispărut deja, ca prin magie, suprafeţele împădurite din jumătate de ţară, până la recenta defăimare a organizării unui ilustru festival de jazz în Apuseni, la Smida, din cauza îndepărtării de pe teren, cu utilajele, a unor arbori rupţi de furtună. Ulterior au avut bunul-simţ să îşi ceară scuze pentru greşeala comisă, dar după ce dai cu bota-n baltă, unii rămân cu petele...

 

Recunoaşterea greşelilor şi propunerea unui parteneriat benefic pădurilor României

La discuţiile iniţiate de conducerea RNP Romsilva pentru verificarea comună a aspectelor semnalate public de organizaţia Greenpeace România pe Facebook au  participat, pe lângă reprezentanţi ai celor două părţi, prefectul judeţului Suceava, Mirela-Elena Adomnicăi, secretarul de stat pentru păduri din Ministerul Apelor şi Pădurilor, Daniel-Constantin Coroamă, şeful Ocolului Silvic Vama, Gelu Puiu, inspectorul-şef al Gărzii Forestiere Suceava, Mihai Găşpărel, directorul Direcţiei Silvice Suceava, Sorin Ciobanu, reprezentanţi ai Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Silvicultură ”Marin Drăcea” şi ai Facultăţii de Silvicultură Suceava.

Discuţiile, care s-au întins pe parcursul mai multor ore, s-au transformat la un moment dat în lecţii de silvicultură oferite de specialiştii cu renume în domeniu, astfel încât toţi cei de faţă să discute aceeaşi limbă, iar o lucrare silvică normală, care se practică în orice ţară care are păduri, să nu mai fie trâmbiţată alarmist drept „defrişare”.

Bunele intenţii ale organizatorilor nu au fost primite cu ochi la fel de buni de cei de la Greenpeace, băieţi simpatici, care dau bine pe ecran, dar care au dat rapid semne de nervozitate, afirmând că nu ăsta e scopul prezenţei lor acolo.

Or tocmai utilizarea greşită a unor termeni precum „defrişare” şi „tăieri rase” le-a fost reproşată de către profesorii de silvicultură, care le-au sugerat prieteneşte că ar fi cazul ca măcar unii dintre ei să aibă studii în domeniu, pentru a înţelege mai bine realitatea din teren.

În calitate de gazdă, directorul RNP, Gheorghe Mihăilescu, le-a explicat de ce face acest lucru, de ce a invitat somităţi din domeniul silviculturii să stea de vorbă cu ei, deoarece îşi doreşte ca cei de la Greenpeace să le fie parteneri, să facă împreună acţiuni.

„Consider că dacă vom face aşa, vom evolua. Trebuie să ne recunoaştem şi greşelile, am avut şi erori. Este evident că în această evoluţie de 30 de ani, pe anumite zone, păduri private şi nu numai au avut de suferit din cauza unor abordări greşite ale unor colegi de-ai noştri. Lucrurile s-au schimbat. Romsilva are toleranţă 0 faţă de salariaţii săi care se implică în asemenea acţiuni. Mai mult, voi specifica în codul de integritate al salariaţilor că nu au voie să se implice în valorificarea masei lemnoase – scopul nostru este îngrijirea şi creşterea pădurilor. RNP are şi o mare responsabilitate socială, pentru că dăm de lucru multor oameni, de la angajaţi la zilieri, dar şi pentru că trebuie să asigurăm o serie de materiale de strictă necesitate pentru comunitatea locală (n.r. - de exemplu lemnele de foc şi cel de construcţii). Împreună trebuie să gândim şi să găsim soluţii şi pentru aceşti oameni, care depind de pădurile pe care le gestionăm”, a spus Gheorghe Mihăilescu.

Nu în ultimul rând, directorul RNP a spus că este nevoie şi de o altă abordare din partea instituţiei pe care o conduce, în contextul actual: „Spre deosebire de perioada de dinainte de ‘89, când societatea nu era atât de interesată de păduri, astăzi e o altă abordare, care pleacă de la teama schimbărilor climatice şi identifică orice tăiere de arbore drept un potenţial pericol, factor de agravare a schimbărilor climatice”.

Tocmai în ideea unei colaborări cât mai strânse, alte trei posibile situaţii de comitere a unor ilegalităţi, semnalate de către reprezentanţii Greenpeace România, prin intermediul unui scurt film, cu imagini din satelit, au fost preluate spre verificare atât de reprezentanţii RNP, cât şi de cei ai Gărzii Forestiere Suceava.

 

Ruptura din teren

Dacă până în acel punct lucrurile păreau să evolueze favorabil, chiar spre un parteneriat, în teren lucrurile au luat o altă turnură.

Ajunşi la locul prezentat în postarea iniţială de Facebook privind tăierile ilegale din pădurile Bucovinei, activiştii Greenpeace au refuzat să meargă în teren, ignorând total invitaţia directorului RNP, Gheorghe Mihăilescu, care a pornit pe munte, pe un traseu dificil, urmat doar de câţiva lucrători silvici.

„Nu avem ce merge, totul e absolut în regulă, aici, la Vama!”, au spus cei de la  Greenpeace, care au cerut în schimb să fie urmaţi de toată lumea în alte trei locuri, unde spun că ar fi comise ilegalităţi. Mai mult, cereau unor reprezentanţi ai instituţiilor de control să vină cu ei să confirme pe loc faptul că acolo sunt ilegalităţi, doar în baza aşa-ziselor „probe din satelit” şi a unor crâmpeie de informaţii despre exploatările forestiere care au avut loc acolo. Tocmai de aceea, un punct de vedere foarte pertinent şi imparţial a fost furnizat de către şeful Gărzii Forestiere Suceava, Mihai Găşpărel: „În primul rând abia astăzi am luat la cunoştinţă de materialul pe care l-a furnizat Greenpeace, o să fie făcută o verificare, care trebuie efectuată de profesionişti, nu în grabă şi nu sub presiune. Este o verificare tehnică şi necesită destul de mult timp. În privinţa tăierilor ilegale, pot pune oricând la dispoziţie celor interesaţi o situaţie reală, cu controalele efectuate şi o statistică în timp. Se taie ilegal, este un fenomen cu care ne confruntăm, dar trendul este descrescător. Nu e de ajuns să te uiţi la o cioată şi să spui că e tăiere ilegală, pentru că nu are marcă, pentru că în tăierile rase se delimitează perimetrul şi nu se marchează individual fiecare cioată. De multe ori, astfel poate fi indus în eroare cel care face constatarea. În acelaşi timp, depistarea unei tăieri ilegale nu se poate constata imediat după ce s-a produs. Din cauza întinderii pădurilor pe care le avem de parcurs, atât noi, cât şi administraţia silvică, dar şi a diverselor atribuţii de legislaţie silvică pe care le avem, se ajunge la verificări sau la depistarea tăierilor ilegale la un interval de timp destul de mare. Volumul tăierilor ilegale depistate depinde şi de modul în care facem verificarea – dacă ne concentrăm pe fondul forestier s-ar putea să avem un volum destul de mare, iar dacă concentrăm controalele pe instalaţiile de debitat sau pe circulaţia materialului lemnos, s-ar putea acolo să avem rezultate foarte bune. Încercăm să găsim un echilibru între aceste verificări, să acoperim şi pădurea, adică 1.200.000 de hectare raportat la 67 de oameni, câţi suntem. Posibilitatea de a acoperi acest teritoriu imens este infimă, atunci un mod mai uşor de a verifica este la circulaţia materialului lemnos şi la instalaţiile de debitat. În acest caz utilizăm sistemul SUMAL, care este operativ deşi înregistrează uneori mici disfuncţionalităţi. O simplă deplasare în teren este ineficientă şi de multe ori chiar o pierdere de timp, pentru că verificările se fac încrucişat, prin corelarea unei multitudini de date, furnizate din mai multe părţi”.

În condiţiile în care în cazul „ilegalităţilor” semnalate cu surle şi trâmbiţe chiar cei de la Greenpeace au recunoscut la faţa locului că nu e nimic în neregulă, dar au făcut mult tam-tam referitor la alte cazuri, pentru care se vor face verificările necesare de către instituţiile abilitate, care puteau fi sesizate normal, fără circ mediatic, în urma lor rămâne o întrebare pe care le-au adresat-o mulţi dintre cei care îi urmăresc:

„Ce face Greenpeace pentru pădurile din România?”

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Acuzaţii false şi dezinformări lansate în războiul dintre Greenpeace România şi conducerea RNP.
 Vizualizări articol: 1818 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 3.40/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 3.4 din 5 voturi
Acuzaţii false şi dezinformări lansate în războiul dintre Greenpeace România şi conducerea RNP3.455

Shopping City Suceava
Denis
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Autentificaţi-vă pentru a posta comentarii!
Remember
Am uitat parola Înregistrare

Monitorul doreşte ca acest site să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ.
Din acest motiv, cei care postează comentarii la articole trebuie să respecte următoarele reguli:

1. Să se refere doar la articolul la care postează comentarii.
2. Să folosească un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legătura cu textul.
4. Username-ul să nu fie nume de personalităţi ale vieţii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greşeli, incoerenţă, lipsă de documentare etc.

Nerespectarea regulilor menţionate mai sus va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinţă interdicţia accesului la această facilitate a site-ului.



Optik Tataru - Servicii Optica Medicala Suceava
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Local

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei