Printează articolul
Trimite e-mail
Proiectul de amenajare a locului de odihnă veşnică a mii de copii care au fost internaţi în Spitalul de Neuropsihiatrie Infantilă Siret prinde contur. Iniţiat anul trecut de cotidianul „Monitorul de Suceava”, în parteneriat cu parohia care administrează cimitirul Siret, Direcţia Silvică Suceava, Primăria Siret, Consiliul Judeţean Suceava, Muzeul Bucovinei, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” Suceava, firme şi persoane fizice, proiectul a ajuns la etapa de plantare a 300 de copaci în memoria celor circa 3.000 de copii înmormântaţi aici în perioada 1956 - 2001. Ieri, în cimitirul din Siret, aproximativ 60 de silvicultori din şapte ocoale silvice din zona de munte şi din zona Siret au plantat copaci de jur împrejurul unui perimetru de circa 30 de ari, în care sunt înmormântaţi copii.
Plantarea arborilor a fost stabilită pentru această primăvară deoarece anul trecut s-au derulat cercetările la faţa locului, în cadrul anchetei penale în curs, care vizează moartea copiilor.
Ieri, pe lângă plantare, silvicultorii voluntari au nivelat muşuroaiele, au îndepărtat lăstarii şi au igienizat puţine morminte care se mai văd. Urmează ca cele aproximativ 30 de cruci şi morminte care mai există să fie restaurate şi conservate exact în starea în care sunt acum, de către specialişti ai Muzeului Bucovinei, nivelarea întregului perimetru şi plantarea de trifoi alb, iar după finalizarea anchetei, când Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) va putea să ne comunice numele copiilor care au murit în fostul spital de psihiatrie infantilă, în dreptul fiecărui molid vor fi amplasate plăcuţe metalice cu numele a câte 10 copii, cu data naşterii şi a morţii.
George Celsie: „Cred că vom fi judecaţi şi pentru păcatele poporului din care facem parte”
Inginerul silvic George Celsie a mărturisit că de fiecare dată când vine în acest cimitir simte că îl apasă ceva şi crede că este vorba despre „păcatele poporului român, păcatele noastre, ale tuturor”. „Eu mă încadrez perfect în perioada 1956-2001, cât a funcţionat acest spital şi s-au întâmplat aici atâtea nenorociri. Sunt 3000 de vieţi curmate înainte de termen şi mă gândesc cu groază că şi eu şi copiii mei puteam să fim sub glie, aici. Cred că vom fi judecaţi şi pentru păcatele poporului din care facem parte. Acolo, sus, când vom ajunge vom fi judecaţi şi pentru aceste atrocităţi, pentru că am fost contemporani cu ele, n-am făcut absolut nimic şi nu avem nici o scuză pentru că n-am făcut nimic. Uitaţi-vă în ce hal s-a ajuns”, a spus George Celsie, arătând spre urmele bălăriilor care până anul trecut acopereau mormântul copiilor.
Reproşuri pentru lipsa de grijă faţă de morminte, dar şi pentru că pe vremea când funcţiona fostul spital nu a întrebat nimeni ce se întâmplă dincolo de ziduri îşi face şi unul dintre preoţii cimitirului, Vasile Merlă. „Copiii au fost lepădaţi de părinţii lor, apoi de cei care îi aveau în grijă şi s-a dorit să nu mai încurce lumea. Au fost nişte martiri, copii nevinovaţi care pentru neglijenţele tuturor au plătit ei”, a afirmat preotul.
Spune că în evidenţele parohiei sale, din 1982 până în 1989, sunt doar 4-5 înregistrări de decese ale copiilor din fostul „Orfelinat al groazei”. „Nu am avut nici un control asupra celor pe care îi aduceau aici. Adeverinţele de înhumare nu ştiu când se eliberau, cum se eliberau, pentru că noi nu putem face o înmormântare fără un act din partea stării civile”, a afirmat preotul Merlă.
Preot Vasile Merlă: „Aveau libertatea de a face orice”
Mai mult, în adeverinţele de înhumare şi în registrul cimitirului nu este trecută cauza morţii în dreptul acestor copii şi, de asemenea, la cimitir nu există o evidenţă a copiilor îngropaţi aici. „Aduceau tot copii din mijlocul lor când erau înmormântările făcute. De multe ori, nu era nimeni. Pur şi simplu omul de ordine, de casă, de la ei venea cu sicriul şi făcea slujba înmormântării. Nu avea cine să ducă o cruce în faţă. Aveau libertatea de a face orice”, mai spune preotul Merlă.
Zona despre care se ştie că a fost rezervată înhumării copiilor este chiar în spatele casei mortuare, însă uscarea bălăriilor în timpul iernii a scos la iveală şi alte morminte de copii, aproape de gardul cimitirului, care în toamnă erau ascunse privirii. Un localnic, Ioan Petraşciuc, ne-a spus, ieri, că de fapt în toată zona cuprinsă între gard şi perimetrul delimitat acum de gardul viu de molizi au fost înmormântaţi copii de la fostul spital. Inclusiv unde sunt câteva morminte noi, ale localnicilor, şi sub o suprafaţă cultivată.
Gheorghiţă, Ilie şi Ionuţ au plantat câte un molid în memoria foştilor lor colegi din orfelinat
La acţiunea desfăşurată în memoria copiilor au venit ieri, împreună cu directorul Spitalului de Psihiatrie Siret, Tiberiu Rotaru şi asistenta socială Rodica Bilinschi, trei oameni care şi-au petrecut copilăria în fostul „Orfelinat al groazei”: Gheorghiţă, Ilie şi Ionuţ. Cu ajutorul silvicultorilor, ei au plantat fiecare câte un molid şi au promis că vor veni săptămânal să vadă „dacă nu a furat cineva copăceii” şi „dacă le merge bine”. Ei au luat parte şi la slujba de pomenire a copiilor morţi în fostul spital, oficiată de preotul Vasile Merlă, în faţa monumentului ridicat de un localnic. Colacii, vinul, prosoapele, lumânările şi toate cele trebuincioase pomenirii şi pomenii de sufletul morţilor au fost aduse de inginerul silvic George Celsie şi de o parte dintre colegii săi.
Potrivit Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), care anul trecut a depus un denunţ la Parchetul General pentru tratamente neomenoase aplicate în perioada regimului comunist copiilor internaţi în Spitalul de Neuropsihiatrie Infantilă Siret, din 1956 până în 2001 au fost internaţi aici 8.586 de copii. Dintre aceştia, conform celor mai recente date, şi-au pierdut viaţa circa 3.000.
Din evidenţa deceselor înregistrate, reiese că majoritatea, peste 60%, aveau loc în lunile de iarnă, cauzele fiind, într-o proporţie covârşitoare, afecţiunile pulmonare.
Pe grupe de vârstă, cele mai multe decese au fost consemnate în dreptul grupei 1-4 ani (53%), urmate de grupele 5-10 ani (24%), 11-18 ani (18%) şi peste 18 ani (5%).
O analiză asupra locului de provenienţă a copiilor decedaţi demonstrează faptul că o mare parte proveneau din localităţi din judeţul Suceava sau judeţe învecinate (peste 40%), dar şi din zone mai îndepărtate precum Bucureşti, Bihor, Timiş, Dâmboviţa, Constanţa etc.
Din istoricul spitalului, reconstituit de IICCMER pe baza arhivelor Ministerului Sănătăţii şi a registrelor de stare civilă, Spitalul de copii neuropsihici Siret a fost înfiinţat în 1956 prin ordin al ministrului Sănătăţii, într-o fostă cazarmă militară datând din perioada administraţiei austro-ungare.
Una dintre consecinţele interzicerii întreruperilor de sarcină, din 1966, a fost creşterea fără precedent a numărului de copii născuţi cu malformaţii congenitale grave, cu afecţiuni fizice şi psihice, cu diverse boli moştenite sau dobândite după naştere, mii de copii ajungând orfani şi un număr impresionant fiind abandonaţi.
Experţii IICCMER arată că mulţi copii au murit în spital din cauza unor boli sau afecţiuni uşor de prevenit sau de diagnosticat din timp şi care puteau fi tratate. Pe de altă parte, spun ei, alte cauze ale morţii copiilor au fost tratamentele neomenoase la care au fost supuşi.
Ancheta penală efectuată de Parchetul General se află în etapa investigării documentelor şi a probelor depuse la dosar, de către IICCMER. Activităţile judiciare la faţa locului sunt efectuate de Serviciul de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, pe bază de delegare de la Parchetul General.
Dana HUMOREANU, Ema MOTRESCU
