Ani întregi de lupte pentru a-şi putea încasa compensaţiile pentru bunurile rămase în Bucovina de Nord

Statul român este, în unele cazuri, cel mai mare duşman al propriilor cetăţeni. O demonstrează un caz recent încheiat în justiţie şi în care actorii negativi sunt reprezentanţii Comisiei Municipiului Bucureşti şi ai Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, instituţii îndrituite să acorde compensaţii pentru bunurile care au rămas în Bucovina de nord, Ţinutul Herţei şi Basarabia ca urmare a părăsirii acelor zone de persoanele care s-au refugiat pe actualul teritoriu al României la finalul celui de-al Doilea Război Mondial.

Totul a început în 2007, când a urmaşii soţilor Iosif şi Rozalia Luchian, familie care a părăsit localitatea Igeşti, judeţul Storojineţ, din Bucovina de Nord, la finalul celei de-a doua conflagraţii mondiale, au depus actele pentru a obţine compensaţiile prevăzute de Legile 9/1998, 290/2003 şi 393/2006.

După şase ani de aşteptare, pe 5 mai 2013, Comisia Municipiului Bucureşti, prin hotărârea nr. 1633, a admis cererea şi a stabilit ca cei 19 urmaşi ai familiei sus-amintite să primească suma de 343.843 de lei.

La scurt timp, s-a apelat la un birou de executori judecătoreşti din Bucureşti, care au solicitat şi obţinut de la Judecătoria Sectorului 4 dreptul de a executa silit conturile aparţinând Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP). Executarea silită şi-a produs efectele, iar întreaga sumă de bani a fost virată într-un cont comun al celor 19 persoane care sunt urmaşele familiei Luchian, din zona Storojineţ.

ANAF-ul le-a luat circa 25% din banii încasaţi în mod legal

Până aici, toate bune şi frumoase, numai că situaţia nu a rămas aşa. Pe 15 septembrie 2016, la cererea ANRP, aceeaşi Comisie a Municipiului Bucureşti emite hotărârea nr. 2003, prin care revocă hotărârea nr. 1633 din 5 mai 2013, fără a oferi prea multe explicaţii.

Cu această hotărâre s-a mers la instanţele din Bucureşti, care au decis că oamenii sunt buni de plată.

În baza soluţiei judecătoreşti, ANRP s-a adresat Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), care a început executarea silită a celor 19 persoane care au încasat suma totală de 343.843 de lei. Până la începutul acestui an, ANAF-ul luase din conturi circa 25% din suma virată, iar dacă lucrurile nu erau reglate de justiţie s-ar fi ajuns la returnarea întregii sume, plus dobânzi şi penalităţi.

Hotărârea de revocare din 2016 a hotărârii din 2013 a fost atacată în instanţă, iar într-o primă fază procesul a fost pierdut. În recursul care s-a judecat la Curtea de Apel Suceava, magistraţii au admis acţiunea şi decis că prima hotărâre din 2013 este valabilă.

Soluţia de la Curtea de Apel Suceava le-a permis oamenilor care erau executaţi de ANAF să solicite revizuirea din dosarul de la Tribunalul Bucureşti prin care s-a decis că trebuie să returneze suma de 343.843 de lei. În octombrie 2018, la mai bine de cinci ani de la hotărârea din 2013, Tribunalul Bucureşti a admis cererea de revizuire şi a stabilit că valabilă este hotărârea mr. 1633 din 5 mai 2013.

Cu alte cuvinte, oamenii trebuie să-şi recupereze acum banii luaţi de ANAF, procedură care a fost demarată la începutul acestui an.

Avocatul Mihai Ştreangă reclamă un lung şir de nereguli şi abuzuri

Mihai Ştreangă, avocatul care i-a reprezentat pe cei 19 oameni în lupta de peste 5 ani cu instituţiile statului, respectiv ANRP, Comisia Municipiului Bucureşti şi, mai nou, ANAF, spune că la mijloc este vorba de o crasă ilegalitate, iar unii dintre cei care au suferit această traumă au şi murit în timpul interminabilelor procese.

„Trei instanţe de judecată, respectiv Curtea de Apel Suceava, ca instanţă de recurs, Judecătoria Sectorului 4 București, ca instanţă de fond, și Tribunalul București, ca instanţă ce a admis revizuirea apelului promovat de ANRP, a constatat o gravă nelegalitate, practic un abuz al celor de la ANRP, prin emiterea unei decizii de anulare a propriei hotărâri de acordare a despăgubirilor. S-a încercat în acest fel, în mod fraudulos, să se anuleze titlul executoriu în baza căruia noi am poprit conturile instituției și am intrat în posesia sumelor de bani ce ni se cuveneau cu titlu de despăgubiri. Mai mult, aceste abuzuri au continuat și după rămânerea definitivă a deciziei Tribunalului Bucureşti, prin care a fost revizuită hotărârea inițială privind întoarcerea executării promovată de ANRP, în sensul că, prin intermediul ANAF, au fost instituite noi popriri pe conturile revizuienţilor. I-am notificat imediat după sărbătorile de iarnă, dar încă nu am primit un răspuns. Nu cred că aceste abuzuri sau grave neglijenţe vor rămâne nesancţionate pe viitor, indiferent sub ce formă, penală sau materială”, a arătat avocatul Mihai Ştreangă.