Iubitorii Mocăniţei şi cei implicaţi în conservarea căilor ferate turistice din România, la prima întâlnire în Moldoviţa

O primă întâlnire a iubitorilor Mocăniţei din România a avut loc la Moldoviţa, în scurta vacanţă de ziua naţională de la sfârşitul săptămânii trecute. Membrii Asociaţiei "Prietenii Mocăniţei", alţi oameni implicaţi în menţinerea în funcţiune a micilor trenuleţe turistice, precum şi cei atraşi de acestea s-au plimbat timp de o zi cu Mocăniţa Huţulca, au discutat problemele arzătoare ale conservării şi dezvoltării acestor linii cu terasament îngust, fiind oaspeţii lui Georg Hocevar, cel care a reactivat Mocăniţa în judeţul Suceava, şi ai conducerii Ocolului Silvic Moldoviţa din localitate.

Problemele legislative au fost pe ordinea de zi a întâlnirii

Ideea unei întâlniri între cei interesaţi de soarta micilor trenuleţe şi a căilor ferate de ecartament îngust din România a venit din partea avocatului bucureştean Radu Simtion, membru al echipei care are drept scop renaşterea ”Mocăniţei Transilvaniei” din zona Teaca-Râciu a podişului transilvan. Această echipă de pasionaţi ai căii ferate înguste încearcă prin demersurile sale să renască această fostă linie care deservea cândva o zonă mare a Transilvaniei, precum şi pe cele din Sovata sau Sibiu-Agnita de pe Valea Hârtibaciului.

La întâlnire a fost invitat, pentru experienţa sa în domeniul căilor ferate, expertul Radu Bellu, care le-a împărtăşit celor prezenţi noţiuni tehnice şi de legislaţie necesare funcţionării căilor ferate înguste. În mijlocul problemelor s-a aflat, de asemenea, şi Ovidiu Ghimeş, directorul Societăţii de Administrare a Activelor Feroviare din România, cu toţii recunoscând faptul că nu există o legislaţie care să guverneze funcţionarea căilor ferate înguste din ţara noastră. Din cauza lipsei acestei legislaţii, care să reglementeze clar problema proprietăţii terenurilor de sub aceste căi ferate înguste, problema a fost ridicată în cadrul întâlnirii şi de Georg Hocevar, cel care a investit bani, muncă şi timp în dezvoltarea mocăniţei sucevene. Acesta a adus în discuţie imposibilitatea accesării fondurilor europene pentru dezvoltare acestor linii în România, tocmai din cauza faptului că liniile şi terenul de sub ele nu au acelaşi proprietar. În timp ce liniile aparţin Societăţii de Administrare a Activelor Feroviare, terenul pe care sunt construite aparţine de CF Infrastructură. E nevoie ca în viitorul cât mai apropiat să fie realizată o adaptare a legislaţiei în privinţa acestor aspecte.

Participanţii s-au plimbat cu Mocăniţa Huţulca şi au degustat bucătăria bucovineană

Gazda acestei prime întâlniri a fost Georg Hocevar, cel care a reactivat cu mari eforturi mocăniţa suceveană. Alături de el au fost şi cei din conducerea Ocolului Silvic Moldoviţa, care le-au pus la dispoziţie participanţilor Casa de Vânătoare de la Argel, locul unde a avut loc întâlnirea.

Cei veniţi din toată ţara s-au urcat în Mocăniţa Huţulca în jurul orei 11.00, din Gara Moldoviţa, şi au plecat pe frumosul traseu spre Argel. La capătul traseului au fost aşteptaţi cu o afinată şi brânzeturi de-ale locului, după care s-au adunat pentru discuţii în interiorul Cabanei de Vânătoare Argel, special pregătită de şeful Ocolului Silvic Moldoviţa, George Zlei, o gazdă primitoare. În timpul întâlnirii participanţii au primit o informare totală asupra căilor ferate înguste funcţionale din România, pentru ca aceste informaţii să poată fi transmise mai departe turiştilor interesaţi de aceste frumoase zone din ţară, în care pot face o plimbare cu Mocăniţa. Ei au simţit din plin ospitalitatea bucovineană şi au plecat impresionaţi de gustul mâncărurilor servite la finalul întâlnirii.

Fotografii realizate de Radu TOMPA, Asociaţia "Prietenii Mocăniţei"