Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Reprezentanţii Primăriei Dumbrăveni s-au deplasat la finalul săptămânii în stânga Prutului, acolo unde au participat la a doua ediţie a Festivalului Internaţional „Grigore Vieru”. La manifestarea care a avut loc la Pererita, localitatea unde s-a născut marele poet, Primăria Dumbrăveni a fost partener, semn că relaţiile dintre românii de pe cele două maluri ale Prutului devin tot mai strânse.
Prima parte a acţiunii s-a derulat la casa unde a văzut lumina zilei Grigore Vieru şi, în ciuda frigului pătrunzător, aici s-au adunat zeci de oameni, cunoscuţi, prieteni sau iubitori ai operei poetului.
Complexul care cuprinde casa, un muzeu, bustul lui Grigore Vieru, dar şi opera unui artist care întruchipează idealul de unire care l-a însoţit toată viaţa pe marele poet arată că într-adevăr autorităţile locale din Pererita, cu sprijinul celor din raionul Briceni, au făcut toate eforturile pentru a cinsti memoria unui mare om.
Anatol Ceban, primarul comunei Pererita, s-a arătat încântat de numărul mare de invitaţi care au venit la festival, inclusiv din România şi Ucraina, oameni care l-au cunoscut şi apreciat pe Grigore Vieru.
„Este o onoare pentru noi să avem atât de multe persoane prezente aici, iar asta demonstrează că Grigore Vieru a avut prieteni şi oameni care l-au iubit în tot spaţiul românesc. Sperăm ca acest festival să ajungă la cât mai multe ediţii pentru că spiritul lui Grigore Vieru va rămâne mereu pe aceste meleaguri”, a spus Anatol Ceban.
Unul dintre oamenii care l-au cunoscut cel mai bine pe Grigore Vieru este academicianul Mihai Cimpoi. Cu spiritul său umoristic ascuţit, academicianul Mihai Cimpoi a adus în memorie câteva secvenţe din viaţa lui Grigore Vieru şi a recitat două poezii pentru copii scrise de marele poet.
La rândul său, directorul Institutului de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, scriitorul Vasile Bahnaru, a fost foarte succint şi a spus doar că „în timp ce alţii doreau să ajungă în cosmos, Grigore Vieru dorea să dispară gardul de sârmă de pe Prut”.
Amintiri plăcute a rememorat şi academicianul Vasile Tărâţeanu, despre vizitele lui Grigore Vieru la Cernăuţi, un alt spaţiu de românism apreciat şi îndrăgit de poetul născut în stânga Prutului pe 14 februarie 1935.
Dumbrăveni şi Pererita, primii paşi spre înfrăţire
Prezenţa românilor din dreapta Prutului la acest festival a fost una numeroasă. Elevi ai Liceului cu Program Sportiv Botoşani, însoţiţi de dascăli, dar şi de deputatul Mihaela Huncă, au ţinut să transmită un mesaj de susţinere şi de apreciere pentru cei care au avut iniţiativa de a pune pe picioare manifestarea dedicată lui Grigore Vieru. Din partea acestei delegaţii au fost oferite două icoane, cu chipurile lui Mihai Eminescu şi Grigore Vieru, icoane ale spiritualităţii neamului românesc.
Cum se întâmplă deja de ani buni în relaţiile culturale de pe cele două maluri ale Prutului, Primăria Dumbrăveni tinde să devină un vârf de lance, o ancoră tot mai serioasă în acest tip de colaborare. Nici de această dată delegaţia de la Dumbrăveni nu s-a dezminţit, iar primarul Ioan Pavăl şi secretarul Mihai Chiriac au continuat tradiţia începută acum mulţi ani.
Ioan Pavăl a anunţat că împreună cu omologul său, Anatol Ceban, a stabilit înfrăţirea celor două localităţi. „Dorim strângerea relaţiilor între comunităţile noastre, şi nu doar în plan cultural. Prin această înfrăţire sperăm să accesăm şi proiecte transfrontaliere cu ajutorul cărora să obţinem fonduri pentru diferite proiecte. Faptul că suntem parteneri la această a doua ediţie a Festivalului Internaţional <Grigore Vieru> este un prim pas în colaborarea cu Pererita, una pe care o dorim de lungă durată”, a menţionat primarul comunei Dumbrăveni.
Cu prilejul manifestării de sâmbătă, secretarul comunei Dumbrăveni, Mihai Chiriac, a înmânat mai multe diplome şi medalii participanţilor la festival, diplome pe care era desenată România Mare.
Din curtea unde s-a născut Grigore Vieru, manifestările s-au mutat la Căminul de Cultură din Pererita. Aici au urcat pe scenă mai multe formaţii şi interpreţi care au adus în memorie creaţii ale lui Grigore Vieru, Ion şi Doina Aldea Teodorovici, oferind momente emoţionante în faţa unei săli arhipline.
