Primarul Sucevei, îngrijorat de efectele unor măsuri ce afectează producerea de energie termică pe biomasă

O serie de decizii luate recent la nivel central ar putea avea efecte nedorite în municipiul Suceava, unde energia termică este produsă de o centrală termică pe biomasă, dată în funcțiune acum trei ani, în urma unei investiții private de aproape 90 de milioane de euro.

Este vorba de reducerea certificatelor verzi acordate producătorilor de energie electrică, iar mai nou, de o decizie prin care lemnul de foc nu mai este luat în considerare la eliberarea de certificate verzi pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile.

Primarul Sucevei, Ion Lungu, s-a arătat îngrijorat de posibilele efecte ale unor astfel de măsuri, pentru că asigurarea căldurii și apei calde pentru 18.000 de familii depinde de utilizarea biomasei drept combustibil.

„Noi, ca primărie, am luat cele mai bune decizii care puteau fi luate la momentul respectiv, numai că apar acum probleme delicate, care nu țin de voința noastră. De exemplu, cea mai recentă măsură, luată la nivel național, prin care lemnul de foc nu mai este considerat biomasă. Asta înseamnă că firmele care produc energie termică și electrică nu mai primesc certificate verzi pentru arderea de lemne de foc. Regulile se tot schimbă în timpul jocului, ceea ce nu este în regulă. La început se dădeau mai multe certificate verzi, s-au redus la jumătate, iar acum, ultima lovitură, de care se plâng și cei de la Bioenergy, lemnul de foc nu mai este considerat biomasă. Sunt lucruri care mă depășesc, dar eu rămân optimist în continuare și ferm convins că asta este cea mai bună variantă de încălzire a Sucevei”, a spus Lungu, care a subliniat faptul că din 2013, de când a fost pornită noua centrală, Suceava a beneficiat de cel mai mic preț din țară de încălzire a locuințelor.

„Avem o bijuterie de centrală, suntem în județul cu cele mai mari resurse de masă lemnoasă, dacă nu aici să se facă o centrală pe biomasă, atunci unde? Este atâta lemn care zace neutilizat în pădure, sunt acum o grămadă de doborâturi de vânt, care nu sunt lemn de construcții, trebuie valorificat, doar că procedurile sunt complicate, de durată. Sunt probleme și nu ascund faptul că sunt îngrijorat. Mă întreb dacă am greșit undeva, dar asta era varianta cea mai viabilă. Nu puteam merge mai departe cu Termica și să dăm jumătate din bugetul Sucevei numai pe asigurarea căldurii”, a adăugat edilul sucevean.

Instalațiile de la Bioenergy sunt făcute să consume orice fel de lemn, de la tocătură la lemn cu putregai, dar va fi mai complicat să se procure masa lemnoasă necesară în condițiile în care doar anumite categorii de lemn vor fi considerate biomasă și li se vor deconta certificatele verzi.

Reducerea de capital de la Termica, impusă de accesarea unui credit extern

Șeful municipalității sucevene a spus că se așteaptă la reacții din partea celor care au lucrat sau lucrează încă la Termica, care să spună că menținerea producerii de energie termică pe cărbune era cea mai bună soluție, fără să se țină seama de costurile foarte mari de funcționare și de faptul că societatea de termoficare era în „cădere liberă” de multă vreme.

„Tot se comentează de acea reducere de capital social, că ar fi fost o chestiune premeditată, dar sunt documente clare care dovedesc că am fost nevoiți să facem acea procedură la vremea respectivă. În 2009 am luat un credit de 500 de milioane de lei vechi, de la Dexia Kommunal Kredit, cu care am cofinanțat toate proiectele europene – parcările subterane, străzile, Centrul Tradițiilor Populare. În măsura în care nu stingeam datoria către Termica nu ne aprobau creditul, am hârtia scrisă, de la bancă. Nu a fost nimic premeditat, intenționat, dar uite că și acum ne confruntăm cu blestemul Termica, care pare că nu se mai termină. 90% din părul alb pe care îl am se datorează problemelor de la Termica. Tot ce s-a făcut a fost cu bună-credință, mai departe vom vedea ce va fi”, a precizat primarul Sucevei.