Google
SHOPPING CITY SUCEAVA - Masha si Ursul
SHOPPING CITY SUCEAVA - Masha si Ursul
SHOPPING CITY SUCEAVA - Masha si Ursul
 
vineri, 29 ian 2016 - Anul XXI, nr. 23 (6136)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,6599 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,1469 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   1 imagine |   ø fişiere video

Din rău în mai rău

Pierderea subvenţiilor, ultima lovitură pentru crescătorii de vaci, după ce preţul laptelui şi al cărnii s-a prăbuşit

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Pierderea subvenţiilor pentru vacile de lapte în zona defavorizată montană este doar o ultimă lovitură pentru crescătorii din zona de munte a judeţului, unde, în 37 de comune, sunt concentrate încă peste 70.000 de capete de bovine, un număr foarte mare comparativ cu media din România. În condiţiile în care laptele se vinde la un preţ derizoriu, la fel şi carnea de vacă, furajele sunt scumpe, iar subvenţiile sunt mult mai greu accesibile, perspectivele zootehniei montane sunt foarte sumbre, dacă statul român nu va interveni urgent pentru a ajuta acest sector.

 

Zece vaci de lapte, cu vârsta până în 8 ani, condiţiile care nemulţumesc profund

După cum am mai arătat în paginile cotidianului nostru, subvenţia pe vaca de lapte în zona montană defavorizată mai este accesibilă unui număr extrem de restrâns de crescători, după ce, din 2015, mai sunt eligibili doar fermierii care au de la zece vaci de lapte în sus.

Inginerul Cornel Costeliuc, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Taurine „Noua Fermă”, cu membri în Bazinul Dornelor şi Câmpulung Moldovenesc,a declarat: “Există o nemulţumire generală în rândul fermierilor, pragul de zece bovine de lapte fiind foarte ridicat, ba mai mult există şi acea limită de vârstă, ca animalele pentru care se iau subvenţii să nu aibă mai mult de 8 ani. Fiziologic, vaca de lapte de la munte poate fi exploatată până la vârsta de 10-12 ani, nu e normal să renunţi la ea la 8 ani. Este un sistem care ne dezavantajează total”.

 

Preţ derizoriu la lapte şi carne

Dacă îşi dau animalele la abator, crescătorii de vaci abia primesc un preţ de 4-5 lei la kilogram, în viu. Cât despre lapte, preţul oferit de procesatori crescătorilor de la munte este de 70-80 de bani la litru. Este un preţ practic standard în momentul de faţă, iar crescătorii nu au alte variante, ba mai mult unii au ajuns să se roage să li se ia laptele măcar la acest preţ.

Cornel Costeliuc a explicat că numărul de animale per crescător trebuie să fie mărit progresiv.

„Lucrurile nu pot fi forţate atât de repede, e nevoie de timp, la noi gospodăria de la munte este una fărâmiţată, de subzistenţă. Este o realitate de generaţii, care nu se poate schimba de la un an la altul”, a spus Cornel Costeliuc. El a subliniat necesitatea acordării, de către statul român, a unei subvenţii sau compensaţii pentru laptele dat la procesatori, cum se întâmplă în alte ţări.

 

Un prag de cinci vaci de lapte ar fi mult mai aproape de realităţi

Alexandru Crăiuţ, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Taurine „Runc” Moldoviţa,localitate de frunte în ceea ce priveşte numărul de bovine crescute (aproape 4.000), a enumerat multitudinea de probleme actuale cu care se confruntă crescătorii: subvenţia în avans pe teren nu a ajuns la oameni din toamnă, din cauza unei probleme de soft a Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (problemă despre care am relatat în Monitorul de Suceava), preţul laptelui este de 70-80 de bani la litru, iar pentru o vacă vândută în viu preţul a coborât chiar şi până la 3 lei la kilogram, respectiv până în 5 lei pentru tauri.

„Toate acestea sunt realităţi incontestabile, iar oamenii sunt foarte nemulţumiţi şi descurajaţi. Am trimis numeroase memorii în care am încercat să explicăm că la munte nu este ca la şes, iar subvenţiile să fie acordate gradual, în funcţie de altitudine. Înţelegem că subvenţiile nu se pot da la un gospodar cu două vaci, însă credem că o coborâre a pragului de la zece animale la cinci, cu o creştere ulterioară graduală, ar fi mult mai normală şi în consens cu realităţile”, a declarat Alexandru Crăiuţ.

 

Petrea Dulgheru: “Este cea mai dură lovitură dată oamenilor din zona montană a judeţului Suceava, în ultimii 26 de ani”

O situaţie statistică realizată de doctorul Petrea Dulgheru, şeful Colegiului Medicilor Veterinari Suceava, arată că în cele 37 de comune montane din judeţ incluse la zonă defavorizată sunt înregistrate 18.411 exploataţii de animale (crescători de bovine), cu 70.037 de efective de bovine, de unde rezultă o medie de 3,8 capete de fiecare crescător.

„Din 2015, cu noua formă de acordare a subvenţiei, mai primesc subvenţiile pentru zonă montană defavorizată doar 53 de exploataţii nonprofesionale, gospodării ale populaţiei şi 74 de societăţi comerciale. În procente, pentru această măsură nouă, mai iau subvenţie 0,69% din totalul exploataţiilor. Este cea mai dură lovitură dată oamenilor din zona montană a judeţului Suceava, în ultimii 26 de ani”, a arătat Petrea Dulgheru, într-un amplu memoriu, documentat şi bazat pe cifre, transmis Ministerului Agriculturii, Parlamentului României, preşedintelui ţării şi prim-ministrului.

Petrea Dulgheru a arătat că de generaţii întregi specificul zonei montane din judeţul Suceava, ca şi în celelalte zone montane ale României, este că proprietatea nu este compactă.

Proprietarul de păşune de la munte are, în majoritate, 1-5 hectare de păşune, iar o comasare nu se poate face de la un an la altul.

„Dacă cineva doreşte să primească subvenţie, după acest model, trebuie să aibă în total, cu vaci, cu juninci, cu tineret, cu reforme, 20-22 de capete şi circa 45 de hectare de fâneaţă şi pășune pentru a le hrăni. În comunele noastre astfel de proprietari sunt sub 1%, iar dovada se vede în numărul celor care mai sunt eligibili pentru subvenţii. Această schemă, de la Bucureşti sau de la câmpie, este imposibil de implementat la munte”, se arată în memoriul semnat de Petrea Dulgheru, care este la rândul său crescător de animale şi producător de păstrăv tradiţional.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Pierderea subvenţiilor, ultima lovitură pentru crescătorii de vaci, după ce preţul laptelui şi al cărnii s-a prăbuşit.
 Vizualizări articol: 3052 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Pierderea subvenţiilor, ultima lovitură pentru crescătorii de vaci, după ce preţul laptelui şi al cărnii s-a prăbuşit0.05

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Local

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei

Reteta Zilei

Bucataria pentru toti Budinca de cartofi cu lămâie Desert cu influenţe germane, după unii chiar de origine austriacă, budinca de cartofi cu lămâie este cunoscută în special în Bucovina, unde este un desert simplu, de duminică, pentru mese în familie. Este simplu de făcut,... Citeşte