35 de localităţi sucevene nu au nici o şcoală cu autorizaţie de funcţionare

Cea mai recentă inventariere a şcolilor civilizate din judeţul Suceava relevă încă o dată că autorizarea unităţilor de învăţământ din punct de vedere sanitar este principalul punct slab al reţelei şcolare sucevene.

Potrivit inspectorului şcolar general, prof. Gheorghe Lazăr, din cele 777 de şcoli din judeţ, 478 (62%) nu au primit autorizaţie din partea Direcţiei de Sănătate Publică.

Totodată, edilii a 35 de localităţi din judeţ nu au reuşit să autorizeze nici măcar o singură unitate şcolară de pe raza comunelor la cârma cărora se află.

De pe lista localităţilor în care nici o şcoală nu este autorizată se „remarcă” Udeşti, cu 15 unităţi şcolare care funţionează fără avizul DSP. Toţi cei 1.112 elevi şi preşcolari din comună învaţă în unităţi neconforme din punct de vedere sanitar, unde fie toaletele sunt în curtea unităţii, fie apa nu este potabilă sau lipseşte.

O altă comună în care nu există nici o unitate autorizată este Zvoriştea, unde cei 769 de elevi şi preşcolari cuprinşi în cele 12 şcoli învaţă în şcoli fără toalete sau apă potabilă, condiţii obligatorii în vederea autorizării.

Lista ruşinii, a localităţilor în care toate şcolile funcţionează fără autorizaţie, mai cuprinde comunele Vadu Moldovei (zece şcoli, toate neconforme), Zamostea, Vultureşti şi Todireşti - cu câte opt şcoli neautorizate, Buneşti, Fântânele şi Slatina – cu câte şapte şcoli, toate neautorizate, Panaci, Ulma, Adâncata, Horodnic de Sus, Mitocu Dragomirnei, Vereşti şi Bosanci - cu câte şase şcoli, Drăgoieşti, Grămeşti, Hânţeşti şi Bogdăneşti - cinci şcoli, Muşeniţa, Botoşana, Hârtop, Putna, Stroieşti, Siminicea, Comăneşti, Stroieşti, Valea Moldovei – patru şcoli etc.

Şase comune cu toate şcolile autorizate

La polul opus, în şase comune sucevene toate unităţile de învăţământ au primit autorizaţie de funcţionare. Este vorba despre Milişăuţi şi Satu Mare – patru şcoli autorizate, Voitinel, Ciocăneşti, Cârlibaba şi Poieni Solca – cu câte două şcoli.

Referitor la situaţia autorizării pe medii de rezidenţă, Gheorghe Lazăr a menţionat că în mediul urban 76% dintre şcoli sunt autorizate, iar în municipii procentul şcolilor autorizate este de 90%.

De cealaltă parte, în mediul rural, doar 28% dintre şcoli sunt autorizate. Dintre cele 478 de şcoli fără autorizaţie sanitară din judeţ, 434 (91%) sunt în mediul rural.

Dintre motivele neautorizării unităţilor de învăţământ din judeţul Suceava amintim: apa necorespunzătoare din punct de vedere chimic şi/sau bacteriologic, grupuri sanitare necorespunzătoare (neseparate pe sexe pentru elevi sau nesituate pe fiecare palier, lipsa grupurilor sanitare pentru personal), lipsa spaţiului corespunzător pentru depozitarea produselor alimentare din cadrul programului guvernamental “Laptele şi cornul”, lipsa circuitelor funcţionale la blocurile alimentare şi spălătorii pentru unităţile unde se asigură prepararea mâncării şi cazare, lipsa mobilierului, lipsa spaţiului pentru activităţi în aer liber, funcţionarea după-amiază pentru grădiniţele cu program normal.

Şcolile fără autorizaţie, sub lupa IŞJ

Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Suceava spun că se angajează să sprijine conducerile unităților școlare care dețin clădiri ce necesită avizarea să întocmească și să depună documentația necesară. 

Şeful IŞJ Suceava spune că va face demersuri către reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale pentru a accentua necesitatea alocării de fonduri pentru modernizarea şi dotarea spaţiilor şcolare. Acesta a solicitat şi sprijinul Instituţiei Prefectului Judeţului Suceava pentru responsabilizarea autorităţilor locale pentru  direcţionarea de bani pentru modernizarea şcolilor şi îndeplinirea unor norme minimale obligatorii pentru igiena, sănătatea şi securitatea copiilor.