Google
 
luni, 25 ian 2016 - Anul XXI, nr. 19 (6132)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,6559 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta3,9517 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   5 imagini |   ø fişiere video

Reorientare

Dumitru Morhan s-a făcut afacerist în Ucraina: a cumpărat fabrica de ape de la Budineţ

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Morhan nu moare şi nu depune armele. Cam aşa ar putea fi descrisă pe scurt situaţia lui Dumitru Morhan, preşedintele Uniunii Democrate a Ucrainenilor din România, care s-a autoexilat în Ucraina, la Cernăuţi, de mai bine de un an şi jumătate.

Dacă în România nu-l aşteaptă nimic bun, mai exact 3 luni şi 19 zile de închisoare în baza unei condamnări mai vechi, în Ucraina lucrurile par să stea cu totul altfel pentru Dumitru Morhan. Singur sau în colaborare cu alţi afacerişti, Dumitru Morhan a reuşit să achiziţioneze fabrica de ape de la Budineţ, din raionul Storojineţ, iar dacă va primi licenţa de exploatare din partea autorităţilor de la Kiev, va putea începe producţia şi vânzarea.

Eduard Crihan, în vârstă de 37 de ani, este directorul firmei care se ocupă de această afacere şi crede că există premise foarte bune pentru dezvoltare.

„Ştim că primii paşi sunt cei mai grei, dar am convingerea că vom reuşi, mai ales că avem certitudinea calităţii apelor de la Budineţ. Am avut deja întâlniri preliminare cu parteneri din Germania, Austria, Polonia şi România şi sperăm să putem demara activitatea cât mai rapid pentru că există interes enorm din partea celor care doresc să cumpere apă de la această fabrică. Sunt convins că alături de domnul Morhan vom face o treabă bună şi vom reda strălucirea acestei fabrici. Am spus că va fi mult de muncă, şi aici mă refer la achiziţionarea unei linii moderne de îmbuteliere, de contracte cu parteneri care să vândă apa, dar noi suntem încrezători că vom răzbi”, a arătat Eduard Crihan.

În ceea ce-l priveşte pe directorul executiv al firmei patronate de Dumitru Morhan, acesta a lucrat la propria firmă de contabilitate Credo Finans din raionul Noua Suliţa, a fost director al companiei de transport marfă Nord Vest Trans, iar în perioada 2001-2008 a activat în Portugalia, în calitate de membru şi mai apoi preşedinte al Asociaţiei de Ajutorare a Migraţiei.

 

Rezerve uriaşe de apă în subsolul de la Budineţ

Fabrica de ape de la Budineţ funcţionează în acest moment cu şapte angajaţi, dar după ce va primi licenţa se vor crea şi alte locuri de muncă. Pe lângă licenţa de exploatare, valabilă pentru o perioadă de 20 de ani, vor trebui obţinute şi alte autorizaţii, de la Sanepid, de la Ecologie şi de la Pompieri, iar restul va depinde doar de modul în care se vor impune pe piaţă reprezentanţii fabricii.

Un mic handicap îl constituie faptul că fabrica de la Budineţ nu a mai vândut apă de mai bine de jumătate de an, singurul punct de comercializare fiind la poartă, în special pentru localnici şi cei aflaţi în tranzit prin zonă.

Pe un perimetru de 2,48 hectare există cinci puţuri de apă, aflate la o adâncime între 95 şi 140 de metri. În schimb, bazinul subteran de apă se întinde pe aproape 38 de hectare, ceea ce înseamnă că rezervele de apă de la Budineţ sunt imense, potenţialul fabricii fiind unul extraordinar.

După obţinerea licenţei de funcţionare, Eduard Crihan a estimat că producţia anuală se va ridica la 18.615.000 de litri, iar apa va fi îmbuteliată la sticle de 1,5 litri.

 

Oamenii din Budineţ vor ca fabrica să redevină ce a fost odată

Fabrica de la Budineţ a apărut pe piaţa de profil după al Doilea Război Mondial, în perioada în care acest teritoriu a ajuns în administrarea URSS. La început a fost o activitate mai timidă, dar ulterior calitatea apelor de aici a fost certificată, inclusiv la nivel internaţional, şi a devenit tot mai căutată.

Apele de la Budineţ au obţinut premii la diferite concursuri, dar cel mai important rămâne titlul de Cavalerul de Cristal, din 1998, din Malta.

Chiar şi fără premii, apa de la Budineţ se pare că a avut mare căutare în URSS. Nicolae Fedorean, primarul din Budineţ, spune că în perioada de glorie, în fabrică lucrau peste 100 de oameni.

„Se spunea că Leonid Brejnev, preşedintele URSS, cerea doar apă de aici, de la Budineţ. Şi tot pe când funcţiona fabrica foarte bine, la Jocurile Olimpice de la Moscova, din 1980, toată apa a provenit de aici. Ar fi bine ca fabrica să redevină ce a fost şi cred că domnul Dumitru Morhan are posibilitatea de a face aici o minune”, a mărturisit Nicolae Fedorean.

Speranţe mari pentru relansarea activităţii fabricii de ape de la Budineţ are şi consilierul local Mircea Burla. „Locuiesc aici de 30 de ani şi ştiu că apele sunt foarte apreciate. Ar fi bine pentru toată lumea dacă fabrica ar fi repornită şi ar funcţiona la capacitate maximă. S-ar crea şi locuri de muncă, ar veni bani şi la buget, deci una peste alta ar fi benefic”, a arătat Mircea Burla.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Dumitru Morhan s-a făcut afacerist în Ucraina: a cumpărat fabrica de ape de la Budineţ.
 Vizualizări articol: 6027 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 4.56/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 4.6 din 9 voturi
Dumitru Morhan s-a făcut afacerist în Ucraina: a cumpărat fabrica de ape de la Budineţ4.659

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


1.   Ucrainienii ne fac temele si-n prezent! trimis de
(25 ian 2016, 13:30:11
ucrainieni
Deznaţionalizarea la care au fost supuşi românii din Ucraina a fost una cruntă. Rezistenţa redusă a băştinaşilor şi lipsa unei reacţii coerente a statului român faţă de cea de a treia etnie ca număr de pe teritoriul Ucrainei face ca limba română să fie din ce în ce mai puţin auzită pe meleagurile unde odinioară trăia dascălul Aron Pumnul. Politica faţă de români a SBU, serviciul secret ucrainian, este în continuare una agresivă şi care nu respectă niciun drept sau acord internaţional. Chiar şi în 2015, mai mulţi jurnalişti români precum şi fostul premier basarabean Mircea Druc au primit interdicţie de a intra în Ucraina.
Direct interesaţi de destrămarea Ucrainei, ruşii ne fac temele, în speranţa apariţiei unui focar separatist. Dar subiectele privind limba şi educaţia, prezente în declaraţiile aşa-ziselor reprezentante ale românilor sunt chestiuni stringente, care nu mai pot fi ignorate, cum a fost în cazul vizitei lui Klaus Iohannis la Kiev. Provocată crâncen stât de ruşi cât şi de ucraineni, deznaţionalizarea unei important segment românesc a avut loc şi e nevoie de un proces în sens invers.
Excentricul politician rus, Vladimir Jirinovski, a vorbit anul trecut despre o revenire a teritoriilor româneşti la statul român:
„În componenţa României au intrat mereu Bucovina şi Basarabia. Trebuie înapoiate. Rusia le-a luat de la Hitler înainte de război pentru a opri în acest fel trupele germane mai departe de hotarele ţării. Dacă germanii nu ar fi avansat spre est, noi nu am fi luat acest pământ şi am fi avut Polonia cea mare, Ungaria mare şi România mare. Prin urmare, este necesar să cedăm înapoi ce le aparţine românilor, ungurilor şi polonezilor”
Aceste declaraţii nu trebuie puse doar pe seama excentricităţii lui Jirinovski, el fiind de multe ori unealta Kremlinului în a propune diferite trocuri pe uşa din dos a diplomaţiei.
2.   Totuşi, ce se va face cu românii? trimis de
(25 ian 2016, 13:32:39
Indiferent de sesiunile foto şi provocările Moscovei, rămâne chestiunea unui număr consistent de populaţie românească în Ucraina. Zgândărâţi de scandalul recrutărilor militare obligatorii pentru conflictul din Donbass, ei au reintrat în atenţia opiniei publice din România pentru o scurtă perioadă. Acum, sunt folosiţi pe post de sperietoare în conflictul propagandistic din Est.
Spaţiul informaţional din România actuală este unul vulnerabil, dacă surse credibile naţionale ajung să preia, pe nerăsuflate, aceiaşi ştire, mot-a-mot ca şi Russia Today.
În lipsa unei politici coerente pentru apărarea identităţii lor, românii din zonă se pierd pe zi ce trece, şi numai o viitoare unire dintre România şi Republica Moldova poate să-i salveze şi să anuleze separarea lor artificială în moldoveni şi români.

Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Local

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei

Reteta Zilei

Bucataria pentru toti Chifteluţe cu sos picant în stil italian Se servesc cu paste şi sos, sunt simplu de făcut, delicioase şi arată foarte apetisant. Chifteluţele cu sos în stil italian (polpetti) reuşesc fără probleme chiar şi începătorilor în arta culinară, sunt economice şi pot reprezenta... Citeşte