Google
 
joi, 21 ian 2016 - Anul XXI, nr. 16 (6129)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,6639 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,1179 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   1 imagine |   ø fişiere video

Sânge şi teroare

Rebeliune legionară cu arme de foc, morţi şi arestaţi

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

În urmă cu exact 75 de ani, societatea românească a trecut prin momente sângeroase, iar localităţile aflate acum în judeţul Suceava nu au fost ocolite de violenţe. Se întâmpla în zilele de 21, 22 şi 23 ianuarie 1941, iar evenimentele de atunci au influenţat inclusiv istoria României, care după numai câteva luni intra în război alături de Germania Nazistă invadând URSS. Rebeliunea legionară, aşa cum sunt denumite violenţele de acum 75 de ani, a avut episoade în Suceava, Rădăuţi şi Câmpulung Moldovenesc, iar la final s-au consemnat morţi, persoane arestate, dar şi o nouă ordine impusă de câştigătorul disputei, mareşalul Ion Antonescu. Timp de trei zile, Monitorul de Suceava vă prezintă cum s-au derulat conflictele, în ordine cronologică, unele dintre ele cu arme de foc, iar în acest periplu în istorie sprijinul vine din partea lectorului universitar doctor Radu Florian Bruja, de la Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava, cu informaţii adunate din arhive după o muncă intensă.

 

Lectorul universitar doctor Radu Florian Bruja a explicat contextul în care s-a ajuns la luptele armate de stradă care au cuprins într-o măsură semnificativă şi Bucovina, o zonă în care legionarii aveau cuiburi foarte puternice şi numeroase.

„Deşi primele antecedente ale rivalităţii dintre Ion Antonescu şi Garda de Fier sunt anterioare lunii noiembrie 1940, după asasinatele de la Jilava, Snagov şi Strejnic, conflictul a devenit de domeniul public şi s-a închis orice şansă de reconciliere. Ion Antonescu a calculat <greşit dinamismul revoluţionar al unei mişcări care s-a ridicat la putere direct din negura persecuţiei>, dar nu era numai vina sa în eşecul guvernării bicefale. Lipsa de experienţă politică a lui Horia Sima, ambiţiile unor legionari din vechea gardă, oportunismul multor lideri ajunşi în fruntea Legiunii peste noapte, cât şi dificultăţile create de influenţa naziştilor, toate au contribuit la sporirea tensiunilor până la cote insuportabile. În ianuarie cele două tabere erau pregătite de bătălia finală. Un moment crucial a fost vizita lui Antonescu la Obersalzberg, coroborată cu refuzul lui Horia Sima de a-l urma, când, se pare, soarta Mişcării Legionare a fost pecetluită. Este sigur faptul că generalul îşi luase măsuri de siguranţă prin întocmirea unui plan de intervenţie a armatei pentru menţinerea ordinii publice interne cu un model de execuţie elaborat în detaliu încă din decembrie 1940 pentru preîntâmpinarea unei eventuale lovituri de stat orchestrate de Legiune”, a arătat Radu Florian Bruja.

Declanşarea rebeliunii legionare s-a datorat asasinării maiorului german Helmut Doering, şeful serviciului secret al armatei din Balcani, împuşcat în faţa hotelului Ambasador din Bucureşti. Nu se ştie exact dacă a existat şi amestecul Gărzii de Fier în atentat, dar acest incident a declanşat începutul luptei pentru putere în România. Asasinarea maiorului german Doering a fost comemorată la Câmpulung printr-o mare Adunare publică a legionarilor din judeţ, la data de 19 ianuarie 1941.

Antonescu a lansat o ultimă încercare de pacificare prin apelul radiofonic către ţară. Evenimentele din ianuarie 1941 l-au avut pe bucovineanul Vasile Iasinschi în prim plan. El a ţinut la 19 ianuarie discursul radiodifuzat din Aula Facultăţii de Drept din Bucureşti, care a fost întrerupt de scandările legionarilor împotriva lui Antonescu. A fost momentul care a declanşat primele mişcări de stradă care au generat rebeliunea legionară.

 

Peste 200 de legionari înarmaţi au invadat străzile din Câmpulung Moldovenesc

Odată cu declanşarea ostilităţilor în ţară, în data de 21 ianuarie 1941, evenimentele s-au precipitat şi în judeţele Bucovinei. Primele evenimente s-au derulat la Câmpulung Moldovenesc.

„În jurul orei 14.00, comandantul Centrului de Recrutare Câmpulung, lt. col. Mihai Gheorghiu, a primit ordin din partea Ministerului Apărării Naţionale să se prezinte la Prefectura judeţului pentru a lua instituţia în primire. Iniţial, prefectul legionar Cristofor Rusu s-a conformat ordinului. La ora 17.00, o delegaţie formată din trei legionari, condusă de Nicu Mălinaş, comandantul sectorului legionar Câmpulung, din dispoziţia şefului organizaţiei gardiste din judeţ, Matei Hojbotă, a ocupat clădirea Prefecturii, împiedicând trecerea acesteia în mâinile autorităţilor militare. În acelaşi timp, grupuri de legionari au ocupat Centrala telefonică, Poliţia, Poşta şi Gara Câmpulung Moldovenesc, patrulând în formaţii paramilitare pe străzile oraşului. Coordonarea dintre prefectul Cristofor Rusu, care a amânat cât mai mult posibil predarea arhivei instituţiei pe care o conducea, şi organizaţia legionară a dat peste cap ordinele autorităţilor militare, deşi acestea fuseseră anunţate telegrafic de eventualitatea unei lovituri. O telegramă semnată de Horia Sima către Legiunea de Jandarmi Câmpulung a creat confuzie, cerându-se predarea armelor la sediul legionar din localitate. Cu toate acestea, singurele instituţii care au fost ocupate de militari au fost Legiunea de Jandarmi şi Centrul de Recrutare, unde s-a organizat rezistenţa. În jurul orei 18.00, legătura telefonică cu restul ţării a fost întreruptă, în schimb, legionarii au telefonat în judeţ solicitând sprijinul organizaţiilor din mediul rural. Dar Inspectoratul General al Jandarmeriei a reuşit să păstreze legătura telefonică cu reprezentanţii lui din Câmpulung. Până în seară, peste 200 de legionari înarmaţi, din Sadova, Pojorâta, Fundu Moldovei, Breaza, Vatra Moldoviţei, Valea Putnei, au ajuns în Gara Câmpulung, invadând străzile oraşului. Modul de desfăşurare a ostilităţilor în Bucureşti şi în provincie are multe similitudini. Dezinformarea şi deruta au fost factorii care au mărit panica”, a arătat cadrul universitar sucevean.

 

Angajaţii Abatorului Burdujeni, înarmaţi şi trimişi să asedieze sedii ale instituţiilor din Suceava

Tot pe 21 ianuarie 1941 rebeliunea s-a declanşat şi la Suceava. Legionarii au ocupat sediile Prefecturii şi Primăriei Municipale, înregistrându-se schimburi de focuri pentru ocuparea Poliţiei, instituţia rămânând în mâinile autorităţilor numite de Antonescu.

Potrivit documentelor vremii, la data de 21 ianuarie insurecţia legionară atinge apogeul şi la Suceava prin îndrăzneala sa. „Insurgenţii” au ocupat localul Prefecturii de judeţ şi al primăriei, încercând să ocupe oficiul poliţienesc, dar nu au reuşit din cauza rezistenţei organelor de pază, „care au dat dovadă de un deosebit spirit de sacrificiu în această împrejurare”.

„Unul dintre liderii rebeliunii sucevene a fost Ştefan Romaşcan, directorul abatorului Burdujeni. El a patronat un cuib legionar pe care l-a finanţat cu banii întreprinderii pe care o administra. În înţelegere cu prefectul legionar al judeţului, profesorul Gavril Ionescu, întreg personalul abatorului a fost organizat în mai multe coloane de marş şi înarmat, luând parte la asedierea şi ocuparea instituţiilor din Suceava. Un eveniment mai greu de explicat s-a petrecut la Cercul de Informaţii Suceava. Un raport al Serviciului Secret de Informaţii relevă că Cercul a fost ocupat de un grup de legionari deghizaţi, agenţi ai Uniunii Sovietice. La reuşita acestei acţiuni au participat atât şeful legionar al Poliţiei Suceava, col. Hotinceanu, cât şi prefectul Gavril Ionescu. Nici executanţii nu erau români: legionarii Krevinski, Vasile Cervinski şi Alois Viskerna. De altfel, URSS nu era străină de evenimentele din România. Înainte şi în zilele rebeliunii, la graniţa ţării au fost înregistrate schimburi de focuri, treceri ilegale ale frontierei, concentrări de trupe, răpiri de persoane de pe teritoriul României. În zilele rebeliunii, o serie de agenţi au fost infiltraţi în România pe la punctele de trecere de la Bahrineşti şi Văşcăuţi pe Siret. Grănicerii ruşi îi ameninţau pe cei români <să plece de la frontieră că nu mai au ce căuta, deoarece în ţară este revoluţie>. De altfel, circulau multe zvonuri despre optimismul ofiţerilor Armatei Roşii de pe teritoriul Bucovinei care sperau că tulburările din România constituiau un bun prilej pentru Soviete pentru a ocupa întreaga ţară. Serviciul Secret de Informaţii deţinea ştiri despre trupele sovietice din partea ocupată a Bucovinei care intenţionau să treacă frontiera pentru a transforma rebeliunea legionară într-o mişcare pro-comunistă”, a menţionat lectorul universitar doctor Radu Florian Bruja.

 

Lovitura legionarilor, împiedicată la Rădăuţi, Baia şi Siret

În restul teritoriului, în prima zi a rebeliunii a domnit liniştea. Prefectura judeţului Rădăuţi şi Poliţia oraşului au fost preluate de organele militare numite de Antonescu. Nici la Siret nu au existat incidente, deşi la 21 ianuarie legionarii au ocupat Poliţia şi Oficiul telefoanelor. Fără să tragă, armata a preluat instituţiile oraşului. Aceeaşi situaţie a fost înregistrată şi pe teritoriul judeţului Baia. Conform unei dări de seamă asupra ordinii interne pe Teritoriul Armatei a IV-a, pe teritoriul Bucovinei, în data de 22 ianuarie, era linişte doar la Rădăuţi. La Câmpulung şi Suceava prefecturile de judeţ erau ocupate de legionari şi situaţia era tensionată.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Rebeliune legionară cu arme de foc, morţi şi arestaţi.
 Vizualizări articol: 4601 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 4.31/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 4.3 din 13 voturi
Rebeliune legionară cu arme de foc, morţi şi arestaţi4.3513

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


1.   Comentariu trimis de
(24 ian 2016, 13:40:06
Au trecut 75 de ani de minciuni si batjocara la adresa Miscarii Legionare!

Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Local

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei

Reteta Zilei

Bucataria pentru toti Șnițel vienez (rețetă autentică austriacă) Nu prea seamănă, în versiunea sa adevărată, cu ceea ce suntem noi obișnuiți să numim șnițel. Cel vienez nu e cu carne de pui, nu are carnea din interior groasă ”ca să nu ne creadă zgârciți musafirii” și nu e îmbrăcat... Citeşte