Angajatorii nu-şi pot urmări angajaţii în orice condiţii

Decizia recentă pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în procesul „Bărbulescu vs România” a dat apă la moară angajatorilor care s-au văzut „stăpâni absoluţi” peste angajaţi. În motivarea dată de judecători sunt menţionate condiţiile în care se poate realiza „monitorizarea” angajaţilor.

„Angajatorii nu au libertatea de a monitoriza corespondenţa angajaţilor în orice condiţii, nelimitat.Angajatorii trebuie să îşi anunţe mai înainte angajaţii despre o potenţială monitorizare. Aceasta trebuie să fie justificată, limitată şi proporţională. Conţinutul comunicaţiilor monitorizate nu trebuie dezvăluit”, se arată în motivarea judecătorilor CEDO.

În procesul „Bărbulescu vc România”, CEDO a decis că un angajator are dreptul să supravegheze comunicațiile purtate pe internet de salariați în timpul orelor de lucru. Dosarul s-a constituit în urma plângerii unui inginer român din București, concediat în 2007. Acesta a fost dat afară de angajator pentru că ar fi stat pe chat la serviciu. Românul a vrut să ceară daune pentru că în acest mod i s-ar fi încălcat dreptul la intimitate. Și s-a adresat CEDO după ce justiția din România nu i-a dat dreptate.

Patronul a avut însă câștig de cauză în procesul „Barbulescu vs Romania” spunând că românul a folosit mesageria electronică (n.r. Yahoo Massenger) nu doar în scop profesional, ci și pentru a comunica cu fratele său și iubita sa, împotriva regulamentului intern al companiei. De altfel, angajatorul susține că a accesat contul de mesagerie electronică al reclamantului de teamă că ar conține comunicațiile cu clienții, se mai menționează în hotărârea instanței europene.

Majoritatea judecătorilor CEDO, dintre care și românca Iulia Motoc, soția ministrului Apărării, au hotărât că un angajator nu comite nici un abuz verificând dacă salariații săi își îndeplinesc atribuțiile profesionale în timpul orelor de lucru. Singurul judecător care a avut o opinie separată a fost un portughez, Paulo Pinto de Albuquerque.