După trei ani în care au făcut ore în casa învăţătoarei din sat, elevii din Dârmoxa au o şcoală nouă

După trei ani de zile în care au învăţat carte în casa învăţătoarei din sat, elevii din Dârmoxa, oraşul Broşteni, merg, din această toamnă, la o şcoală normală. Şcoala primară din sat a fost reabilitată în această vară, astfel că cei cinci elevi ai unităţii pot face carte în siguranţă. Pentru că şcoala primară era într-o stare avansată de degradare şi reprezenta un pericol pentru elevi, în 2012, învăţătoarea Ionela Păcurar şi-a transformat sufrageria în sală de clasă. Din acest an lucrurile au revenit la normal, Gheorghe Pancu, directorul şcolii, arătând că în vechea şcoală din sat au fost investiţi 62.200 de lei, bani de la primărie.

„S-a reparat acoperişul, s-a montat parchet nou, s-a zugrăvit. La exterior s-a reparat temelia, s-a izolat cu polistiren, s-a pus tencuială ornamentală, au fost turnate scări, s-au pus uşă şi ferestre din termopan, s-a construit gard. A fost făcut şi un grup sanitar, însă afară. Lucrările au durat aproximativ două luni, iar pe 14 septembrie copiii au venit la şcoală în clădirea reabilitată”, a povestit Pancu, cel care are în grijă toate şcolile din oraşul Broşteni.

În catalogul Şcolii Primare Dârmoxa figurează doar cinci elevi – unul la clasa pregătitoare, unul în clasa I, doi în clasa a II-a şi unul în clasa a IV-a.

La catedră stă tot Ionela Păcurar, învăţătoarea obţinând continuitate pe post.

„Am făcut o solicitare la Inspectoratul Şcolar Suceava să nu se desfiinţeze această şcoală, am explicat situaţia de aici. Copiii sunt prea mici pentru a face naveta”, a mai completat Gheorghe Pancu.

Clădirea din 1938, pericol pentru elevi

Construită în 1938, de-a lungul timpului clădirea şcolii a avut parte doar de mici cârpeli, astfel că situaţia în care se afla înainte de reabilitare era una jalnică. Mai mult de atât, încăperile erau extrem de răcoroase, iar pe timp de iarnă sobele din săli nu puteau asigura confortul termic celor mici.

În 2012, Ionela Păcurar a propus autorităţilor locale să-i şcolarizeze pe copii acasă la ea, iniţiativă ce a fost agreată, astfel că elevii au învăţat în sufrageria cadrului didactic şi nu o într-o şcoală ca ceilalţi elevi din ţară. Casa învăţătoarei este în apropierea şcolii, astfel că cei mici nu au avut mult de mers.

Dacă nu s-ar fi găsit această soluţie de compromis, cel mai probabil elevii ar fi rămas fără prea multă şcoală. Situaţia materială a familiilor lor nu are fi permis plata unei chirii în Broşteni sau Vatra Dornei, iar o maşină sau un microbuz şcolar nu ar fi putut transporta zilnic copiii către alte şcoli din cauza drumurilor deplorabile şi a distanţelor mari.

La Dârmoxa copiii mai mici de 6 ani nu au unde merge la grădiniţă, deci stau acasă.