O asociaţie a romilor derulează un proiect de peste două milioane de euro, dar nu pentru romi

Centrul Romilor pentru Politici de Sănătate Sastipen a lansat, miercuri, la Suceava, un proiect cu un buget total de 10.240.380 de lei, adică aproximativ două milioane de euro, intitulat „Servicii integrate - abordare optimă pentru ocuparea forţei de muncă”. Banii provin din fonduri europene şi nu sunt puţini, numai că grupul ţintă al proiectului nu îl reprezintă comunităţile de romi, ci „toate comunităţile dezavantajate, indiferent de etnie”, potrivit directorului executiv al asociaţiei Sastipen, George Rădulescu. Dincolo de faptul că preşedintele, directorul executiv, unul dintre cei trei coordonatori de programe şi unul dintre cei şase asistenţi programe sunt membri ai aceleiaşi familii, Rădulescu, de faptul că toţi sunt şcoliţi şi calificaţi pentru activitatea pe care o au în cadrul asociaţiei, interesul pentru sprijinul etniei din care fac parte nu reiese din implementarea acestui proiect. Mai mult, la conferinţa de lansare, directorul Rădulescu s-a arătat chiar iritat de întrebările legate de necesitatea unor programe de integrare speciale pentru romi.

„Problemele romilor sunt problemele tuturor. Nu există probleme doar ale romilor. Asta este discriminare”, consideră George Rădulescu, de profesie sociolog. Acesta a declarat că nu are în vedere să înființeze cele şase centre comunitare de servicii integrate, care prevăd şi cursuri de calificare finalizate cu diplome, în comunităţile de romi deoarece majoritatea acestora nu au studiile minime cerute de astfel de cursuri (mediatori sanitari, infirmiere, asistenţi sociali sau alte meserii cerute pe piaţa muncii). „Maximum 25% dintre romi vor avea acces la acest proiect”, a spus Rădulescu.

Dezbateri aprinse dacă romii au sau nu probleme sociale specifice

Această abordare a generat polemici cu invitaţii la lansare - primari din comune cu comunităţi de romi, lideri ai romilor, şefi de instituţii, majoritatea celor prezenţi, deoarece au crezut că proiectul vizează comunitatea romă. Îndeosebi intervenţia directorului Direcţiei pentru Cultură, Aurel Buzincu, a fost destul de dură şi rău primită de directorul executiv al Sastipen, care a catalogat-o ca rasistă şi discriminatorie la adresa romilor. „Banii trebuie consumaţi cu realism. Ar trebui să vă orientaţi spre ceea ce aţi avut în vedere când aţi constituit organizaţia. Dumneavoastră vreţi să faceţi formare profesională pentru populaţia majoritară. Eu vă spun că asta are cine o face, dumneavoastră ar trebui să cereţi sprijinul autorităţilor pentru a rezolva problemele romilor”, a spus Buzincu. „Ăsta-i rasism”, a spus şeful Sastipen.

Deşi are un istoric bogat în proiecte derulate pentru romi, de data aceasta George Rădulescu nu a putut explica destul de convingător de ce în judeţul Suceava nu alege din start o comună cu număr mare de romi pentru calificarea acestora. Grupul ţintă al proiectului este alcătuit din 800 persoane inactive, 600 de persoane ocupate în agricultura de subzistenţă şi 400 de şomeri.  Programul, care are o durată de implementare de 18 luni, presupune cursuri de calificare certificate pentru 520 de persoane, consiliere pentru găsirea unui loc de muncă sau pentru începerea unei afaceri, pregătirea coordonatorilor locali ai proiectului în workshopuri regionale, dar şi 1.800 de postere şi pliante, planuri de intervenţie, evenimente de lansare şi conferinţe de presă. Bugetul total- aproximativ două milioane de euro.

Numai în judeţul Suceava sunt, oficial, 12.000 de romi. Potrivit Alinei Stan, consilier pe problemele romilor la Instituţia Prefectului de Suceava, doar maximum 20% au un loc de muncă stabil, circa 40% sunt beneficiari ai ajutorului social, iar restul nu are nici o sursă oficială de venit. În ceea ce priveşte studiile, am luat ca exemplu una dintre cele mai mari comunităţi din judeţ, cea din Pătrăuţi, unde trăiesc circa 2.500 de romi. Directorul Şcolii Gimnaziale „Constantin Morariu” Pătrăuţi, Lucian Rusti, ne-a declarat că 27% dintre părinţii copiilor romi înscrişi la şcoală au absolvit opt clase, iar circa 10% au urmat o şcoală profesională sau un liceu. Baza de calcul este de aproape 860 de persoane.