Cimitirul de maşini din Vama Siret

Vama Siret este plină de maşini, unele într-o stare jalnică, altele care valorează mii de euro. Aproape toate sunt abandonate de proprietarii care au fost prinşi în timp ce încercau să introducă fraudulos în România ţigări de contrabandă. Multe dintre aceste maşini sunt „garate” în Vama Siret încă de acum cinci ani, iar între timp s-au transformat într-un morman de fiare ruginite.

Peisajul cu care sunt întâmpinaţi cei care ne vizitează sau ne tranzitează ţara prin Punctul de Trecere a Frontierei Siret nu este deloc încântător. Prima senzaţie este aceea că ai ajuns într-un cimitir de maşini.

Lăsate de izbelişte ani în şir, unele autovehicule sunt mâncate de rugină pe la toate încheieturile, altele nu mai au cauciucuri, unora le lipsesc geamurile sau bucăţi din portiere sau portbagaj, iar în interior se văd scaune rupte şi podele decupate.

Printre aceste rable se găsesc şi maşini de mii de euro, care ar putea oricând să intre în dotarea unor instituţii ale statului. Trebuie doar ca cineva să dorească să le ridice din Vama Siret, pentru că, în acest moment, cea mai mare problemă cu care se confruntă autorităţile vamale este lipsa de interes a administraţiilor locale care trebuie să preia maşinile.

Primăria Siret a ridicat 32 de rable din vamă

În Vama Siret există trei tipuri de maşini care compun cimitirul neautorizat. În primul rând este vorba de autovehicule confiscate deja şi care ar trebui preluate de reprezentanţii Ministerului de Finanţe, apoi sunt maşinile reţinute şi care trebuie valorificate de primării şi, nu în ultimul rând, o treia categorie este compusă din maşini rămase în custodie până la finalizarea proceselor pe care proprietarii le-au intentat autorităţilor statului român.

„Noi am reluat încă din luna august procedurile de comunicare către administraţiile locale în vederea ridicării acestor autovehicule, dar până în prezent doar Primăria Siret a răspuns pozitiv. Nu înţeleg de unde vine această reticenţă, pentru că sunt nişte sume de bani care se pot adăuga la bugetul local al acelor administraţii care au de recuperat bani din amenzile neplătite de persoanele depistate cu marfă de contrabandă”, a declarat Liviu Nemţanu, şeful Biroului Vamal de Frontieră Siret.

Aşa se face că din cele peste 180 de maşini abandonate în Vama Siret, în prezent au fost ridicate doar 32 de bucăţi, toate de către Primăria Siret.

Adrian Popoiu, edilul oraşului Siret, a explicat că procedurile de executare silită au fost deja finalizate şi urmează să se treacă la etapa procedurilor de evaluare şi mai apoi valorificare.

„Avem două maşini care ar putea intra în dotarea primăriei pentru a fi folosite de Poliţia locală, de exemplu. Celelalte 30 de maşini sunt într-o stare deplorabilă şi nu pot fi decât vândute la fier vechi. Noi estimăm să obţinem circa 15.000 de lei în total, o sumă mică, dar care nu trebuie neglijată în actualele condiţii economice”, a precizat primarul Adrian Popoiu.

Botoşani, Dorohoi şi Suceava, în topul primăriilor cu maşini în vamă

În parcarea fără plată din Vama Siret se mai găsesc acum circa 150 de autovehicule. Multe dintre ele au nevoie de platformă pentru a fi transportate, dar altele au o oarecare valoare şi pot fi de ajutor administraţiilor locale care se plâng mereu de lipsuri financiare.

Topul administraţiilor locale cu maşini pe care refuză să le ridice din Vama Siret este dominat de oraşele Botoşani şi Dorohoi. Prima dintre primării are de luat 23 de autovehicule, în timp ce la Dorohoi ar trebui să ajungă 11 maşini din cimitirul existent în Vama Siret.

Şi mai multe primării de la noi din judeţ nu se prea înghesuie să dea curs cererilor venite din partea conducerii Biroului Vamal de Frontieră Siret. Astfel, municipiul Suceava are de ridicat zece autovehicule, la Bălcăuţi trebuie să ajungă nouă maşini, în timp ce la Rădăuţi alte şase rable, iar lista continuă cu alte administraţii locale care au lăsat „în custodie” în Vama Siret un număr mai mic de autoturisme.

Trebuie precizat că preluarea şi valorificarea autoturismelor de către primării se fac în baza articolului 37, din OUG 2/2001, care stipulează că „procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut, precum şi hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluţionat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate”.