TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
 
luni, 23 sep 2013 - Anul XVIII, nr. 221 (5428)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,8831 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,0924 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   27 imagini |   ø fişiere video

Manifestare

La Vama, ediţia a V-a a Festivalului Hribului

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Pe stadionul “Bucovina” din comuna Vama s-a desfăşurat în zilele de 21 şi 22 septembrie, ediţia a V-a, a Festivalul Hribului, manifestare gastronomică şi etno - folclorică care şi-a propus să pună în valoare specificul bucătăriei bucovinene, prin valorificarea fructelor şi ciupercilor de pădure.

 

Expoziţie-concurs de artă culinară tradiţională

După deschiderea oficială a evenimentului, a avut loc expoziţia-concurs de artă culinară tradiţională. Un număr de 12 pensiuni din Asociaţia de Turism Vama – Bucovina au amenajat tot atâtea  standuri cu specialităţi culinare tradiţionale, printre care s-au numărat ciorbă de gălbiori, supă cremă de hribi, sarmale cu hribi, ciulama de hribi, ruladă de casă cu ghebe sau cu hribi, salată de hribi,  chifteluţe de bureţi cu maioneză, zacuscă de hribi, zacuscă de ghebe, zacuscă de vinete cu ciuperci, salate de ghebe, hribi şi râşcovi, dar şi clătite cu hribi, platou cu multe bunătăţi din ciuperci şi prăjituri cu afine, zmeură şi mure, torturi în formă de hribi, etc. dar şi  licori preparate din fructe de pădure cum ar fi afinată, frăgată, zmeurată sau sucuri naturale.

Juriul, format din conf. univ. Angela Albu de la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică, prof. Corina Cubleşan – fost preşedinte ANTREC Suceava, Dan Burgheaua – director Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică, medicul Octavian Cubleşan şi Aurelia Badale preşedinta Asociaţiei de Turism Vama – Bucovina a avut o misiune dificilă datorită multitudinii şi varietăţii produselor prezentate.

“Ne-au plăcut sarmalele cu hribi de la Casa Lucan. Aceste sarmale au câştigat şi premiul I la Festivalul sarmalelor de la Praid, aşa că acesta este deja un produs tradiţional la Vama. La aceste sarmale se adaugă un sufleu foarte bun făcut de gospodinele de la Casa Lucreţia şi ciulamaua de hribi cu mămăliguţă care face parte din cina câmpenească a festivalului. Au fost şi deserturi, dar la care componenta principală nu a fost hribul. În schimb, aspectul a fost tot al unui hrib, cea mai reuşită prezentare a deserturilor fiind o pădure în miniatură în care a tronat tortul sub formă de trunchi de copac în jurul căruia erau hribi mici din aluat”, ne-a spus prof. Corina Cubleşan.

În cadrul concursului gastronomic au fost acordate premii speciale, Casei Lucan pentru cele mai bune sarmale cu hribi, Casei Elvira pentru cele mai multe preparate prezentate, Casei Ştefan pentru originalitatea prezentării, Pensiunii Muguri de Fluier pentru cea mai bună prăjitură, Pensiunii Bucovina Lodge pentru plăcintele poale-n brâu, şi Pensiunii Lidana pentru prăjitura cu vişine.

Premiul III a fost acordat Casei Vero şi Casei Bianca, premiul al II – Pensiunii Voichiţa şi Casei Aurora iar premiul I Casei Lucreţia.

 

Slow – food-ul şi completarea activităţilor turistice, posibile surse de venit

O parte din proprietarii structurilor de cazare şi alimentaţie publică s-au întâlnit la  Casa Bianca la o dezbatere pe teme de gastronomie pe bază de produse ecologice, lucrările fiind prezidate de conf. univ. dr. Angela Albu, de la Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava.

Faţă de anii trecuţi când hribii nu prea se găseau, anul acesta se găsesc din toată Ţara Dornelor până la Gura Humorului, motiv pentru care cei implicaţi în turism trebuie să folosească “regele ciupercilor” în cât mai multe bucate pe care le pregătesc turiştilor.

O altă temă care a stârnit interesul, a fost cea a slow  food –ului în pensiunile agroturistice. Mâncarea preparată după principiile slow food este realizată din produse naturale, din grădina proprie, ecologice şi cu un conţinut mai redus de calorii pe care le găteşti în mod tradiţional, după reţete păstrate chiar şi de la bunici. În judeţul Suceava există astfel de posibilităţi de  a produce materii prime pentru preparatele culinare slow  food fiind date ca exemplu legume, fructe, lactate cu conţinut mediu şi scăzut de grăsmi obţinute în gospodăriile din mediul rural.

Completarea activităţilor din turism cu activităţi sezoniere cum ar fi prelucrarea fructelor şi legumelor în timpul toamnei, din 15 septembrie până la începutul lui decembrie, când numărul de turişti scade la pensiunile agroturistice ar aduce venituri suplimentare proprietarilor de pensiuni.

 

Meşterii populari au avut o reprezentare numeroasă la Vama

Pe stadion, vizitatorii au găsit zeci de standuri cu obiecte confecţionate de meşterii populari din judeţ. Costume populare, sculpturi din lemn, obiecte ornamentale lucrate manual,  măşti, obiecte de uz casnic din lemn confecţionate manual, icoane pictate şi împodobite cu foiţă de aur, ouă încondeiate, vase din ceramică, sunt doar o parte din produsele expuse de meşterii populari.

De la artista încondeietoare, Letitia Orşivschi, cea care s-a ocupatîn cadrul festivalului  de partea de meşteri, meşteşuguri şi de prezenţa întregii Bucovine la Vama, am aflat că cei 23 de meşteri au reprezentat toate meşteşugurile tradiţionale din această zonă.

“Aici avem cioplitori în lemn, meşteri iconari, meşteri care se ocupă de pictură, colegi de-ai mei încondeietori, realizatori de costume populare, toţi meşteşugari consacraţi dar avem şi generaţia tânără alături de noi”, ne-a spus Letitia Orşivschi.

Deşi locuieşte în Germania, şi în ultimii cinci ani este o navetistă, pentru Letiţia Orşivschi acasă, înseamnă Vama, pentru că s-a născut aici şi toate gândurile ei, oricât de departe ar fi se îndreaptă spre Vama, spre Muzeul oului şi atelierul de încondeiat ouă, pe care le-a înfiinţat în comună, spre activităţile desfăşurate în această comună.

 

Serbări folclorice şi demonstraţii în meşteşuguri tradiţionale

Parada portului popular şi cele două serbări folclorice organizate sâmbătă şi duminică au inclus reprezentaţii artistice ale celor mai renumite formaţii din judeţ.

Sâmbătă au evoluatFanfara ţărănească Stamate, Ansamblul folcloric ucrainean „Kozaciok” Bălcăuţi, Grupul folcloric “Plaiurile Pojorâtei”, Ansamblul artistic profesionist „Ciprian Porumbescu”, Ansamblul folcloric “La gura izvorului” din Vatra Moldoviţei, Ansamblul folcloric “Arcanul” din Fundu Moldovei şi solistul Călin Brăteanu, Ansamblul folcloric “Cetina” din Vama şi trupa folk Icarus din Săveni. Botoşani.

Duminică, Festivalul Hribului a continuat cu demonstraţii de încondeiere de ouă, cioplit şi sculptat în lemn, pictură de icoane pe lemn, drăniţit, la care au participat elevii de la şcolile din comuna Vama şi meşteri tradiţionali din zonă.

După premierea micilor meşteşugari a avut loc un spectacol în care au evoluat Ansamblul „Cetina”, Ansamblul folcloric „Poieniţa” din Poiana Stampei”, Tudoriţa Baltag, Mădălina Lupupopii, Mihai Badale, Mihai Papariga,  soliştii vocali şi instrumentişti ai Ansamblului folcloric profesionist “Ciprian Porumbescu” din Suceava şi ai Ansamblului Folcloric din  Borşa, seara încheindu-se în acordurile Orchestrei Municipale „Doina Rarăului” din Câmpulung Moldovenesc.

Invitaţi speciali ai Festivalului au fost în acest an interpreţii Gheorghe Turda şi Cristina Gheorghiu.  

 

Oaspeţi din patru ţări prezenţi la festival

Festivalul Hribului a fost organizat, în cadrul proiectului „Etno – folclor şi artă populară în inima Bucovinei”, de Asociaţia Turistică Vama -  Bucovina împreună cu Primăria şi Consiliul Local Vama în colaborare cu Consiliul Judeţean Suceava, Prefectura Suceava, Centrul Cultural ”Bucovina” Suceava, agenţi economici din localitate, dar şi din ţară.

“După o vară binecuvântată de Dumnezeu am ajuns astăzi să serbăm hribul. Este ziua localităţii Vama, brandul este al Asociaţiei de Turism, dar desfăşurându-se în toată localitatea sunt implicaţi aproape toţi locuitorii comunei, fie că sunt expozanţi, organizatori sau spectatori. Mulţumesc administratorilor de pensiuni pentru implicarea în realizarea acestui festival la care avem oaspeţi din ţară şi din străinătate, Germania, Franţa, Austria, Ucraina. Festivalul este un îndemn la unitate, înţelegere, omenie”, ne-a spus Nicolai Baltag, primarul comunei Vama.    

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului La Vama, ediţia a V-a a Festivalului Hribului.
 Vizualizări articol: 2207 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 2.33/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 2.3 din 9 voturi
La Vama, ediţia a V-a a Festivalului Hribului2.359

Facos Suceava
Iulius Mall Suceava
LaStrada - Incaltaminte - Piele - Blanuri - Accesorii
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Toyota - Noul Yaris Hybrid
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Local

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei