Dispozitive de cercetare de ultimă oră, în laboratoarele Facultăţii de Inginerie Alimentară

Colectivul de cercetare şi dezvoltare a Laboratorului de analitică instrumentală din cadrul Facultăţii de Inginerie Alimentară a Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava a finalizat recent două realizări de vârf, şi anume primul Spectromicroscop Raman şi primul Texturometru cu dispozitivare complexă din ţară.
Ambele aparate, concepute, proiectate şi executate în universitate, înglobează soluţii constructive protejate la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM), sunt echipate cu tehnică de calcul şi sunt pe deplin funcţionale la Centrul de cercetări pentru siguranţa alimentară din cadrul facultăţii. Cele două aparate au fost prezentate în premieră participanţilor la faza naţională a concursului internaţional Ecotrophelia 2013.

Realizări de ultimă oră

Realizarea acestor echipamente reprezintă premiere naţionale. Imediat după punerea în funcţiune a aparatelor, acestea au fost integrate în cercetări avansate.

Potrivit prof. univ. dr. ing. Gheorghe Gutt, „acestea sunt două realizări de ultimă oră, materializări ale unor brevete ce ne aparţin. Spectromicroscopul Raman este o îmbinare între un microscop şi un spectrometru, însă nu e doar o îmbinare mecanică. Spectrometrul Raman funcţionează cu un fascicol laser în domeniul infraroşu, iar microscopia optică funcţionează cu radiaţie electromagnetică. La focalizare, amândouă trebuie să se găsească în acelaşi punct focal, lucru ce pare imposibil din punct de vedere fizic, însă noi am realizat această aliniere a punctului focal”.

Acesta a mai declarat că aparatul determină calitatea alimentelor sub toate aspectele, detectează falsuri, contaminări cu metale grele, alimente contrafăcute.

Gutt a mai declarat că pentru a detecta un produs contrafăcut, de exemplu vin sau whisky, este nevoie de o probă din produsul original şi una din cel asupra căruia există suspiciuni. „Se realizează spectrogramele celor două probe, după care le suprapunem. În cazul în care există diferenţe între cele două imagini, avem de-a face cu un fals”.

Texturometru pentru stabilirea texturii alimentelor

Tot în Laboratorul de cercetare avansată în domeniul siguranţei alimentare regăsim şi un Texturometru complex pentru stabilirea profilului de textură al alimentelor.

„Textura alimentelor e un ansamblu de proprietăţi definitorii pentru alimentele lichide şi semisolide. Până nu demult erau determinate numai pe cale senzorial umană, însă acestea sunt foarte subiective. Profilul de textură face referire la duritate, adezivitate, capacitatea de curgere, masticabilitate, gumozitate etc.”, a menţionat Gheorghe Gutt.

Cu ajutorul Texturometrului se poate realiza o analiză obiectivă a produselor alimentare, rezultatele sunt exacte, spre deosebire de măsurătorile senzorial umane.

La realizarea acestor echipamente, cât şi la cercetările efectuate, au participat cadre didactice, studenţi, masteranzi şi doctoranzi.

Colectivul Facultăţii de Inginerie Alimentară are în palmares peste 150 de brevete de invenţii, majoritatea acestora având ca obiect noi metode, tehnici şi echipamente pentru controlul calităţii alimentelor.

Gutt a mai explicat că, de regulă, aparatura de vârf este achiziţionată prin intermediul proiectelor, al contractelor de cercetare, dat fiind faptul că ministerul de resort alocă sume derizorii pentru astfel de dotări. 

Cercetare pe banii profesorilor

Gutt a mai menţionat că trebuie acordată o atenţie deosebită materializării cât mai multor brevete, respectiv realizării practice a aparatelor, nu doar sub formă de prototipuri demonstrative, ci sub o formă funcţională, care imediat după testare să fie incluse în circuitul cercetării.

„Pasul de la brevet la producţie industrială este unul foarte mare şi foarte însemnat, iar pe plan mondial, circa 1% dintre brevete se materializează. Cu toate acestea, acest 1% este suficient din toate punctele de vedere, sunt realizări de vârf, vizate”, a mai specificat universitarul.

Cât priveşte România, având în vederea situaţia industriei, cererea mediului economic pentru materializarea unor invenţii este scăzută. Materializarea unei invenţii presupune cheltuieli foarte mari, dar şi riscuri care, în România, sunt asumate doar de inventatori. 

„Singura implicare a statului român în ceea ce priveşte domeniul inventicii este aceea de a încasa taxe pentru examinarea brevetelor”, spune Gutt.

Aceasta a mai atras atenţia unui alt aspect atipic, şi anume lipsa finanţării participărilor la saloanele internaţionale de inventică. „Acestea presupun o anumită cheltuială, anumite taxe. Toate statele care sunt membre ale Federaţiei Internaţionale a Inventatorilor beneficiază de ajutor de stat, mai puţin România. La noi, Asociaţia Inventatorilor, afiliată la Federaţia Internaţională a Inventatorilor, nu beneficiază de nici un ajutor guvernamental. Suntem doar cotizanţi, iar din aceste cotizaţii nu se poate asigura o reprezentare corespunzătoare la aceste saloane”, mai menţionează Gutt.