Mirii care au renunţat la hainele moderne, pentru a face nunta în stil tradițional, la Arbore

Fotografiile de nuntă a doi tineri care şi-au unit destinele luna aceasta, în comuna suceveană Arbore, au făcut senzaţie pe internet, fiind distribuite pe reţelele sociale, pentru frumuseţea şi originalitatea lor.

Succesul de care se bucură acestea se datorează faptului că atât cununia civilă, cât şi nunta s-au desfăşurat în costume tradiţionale.

Mirele, pilot de elicoptere, a îmbrăcat portul tradiţional bucovinean, mireasa - un costum autentic din zona Făgăraşului, naşii lor – costume tradiţionale bănăţene, iar soacra, un costum popular inspirat de frumoasele straie tradiţionale ale ucrainenilor.

Mai mult, nu doar mirii şi rudele lor apropiate au purtat costume tradiţionale, ci şi prietenii lor şi o parte dintre nuntaşi, astfel încât, pentru o zi, vremuri şi tradiţii frumoase, aproape de tot uitate în unele zone, au renăscut în sufletul şi în ochii a sute de oameni.

„De când mă ştiu am dorit să fac nunta în costum tradiţional. De fiecare dată când m-am întors în sat, în concediu, la sărbători, am îmbrăcat portul tradiţional”, mărturiseşte Ioan Maxim, militar de profesie.

Ideile sale au fost împărtăşite de aleasa inimii sale, Mihaela, care, în loc să viseze la o rochie de nuntă cât mai la modă, dar şi cu un preţ exorbitant, a ales să poarte cu mândrie straiul strămoşesc din Ţara Făgăraşului.

„Iubim portul popular, încercând să-i încurajăm și pe alții să păstreze aceste tradiții, pentru că suntem români și ne bucurăm de portul străbunilor noștri. Deşi se tot spune că <veșnicia s-a născut la sat>, aceste bogății le păstrăm în dulapul bunicilor, iar în lume se pot vedea doar la muzeu...”, consideră suceveanul pe care meseria l-a dus departe de meleagurile pe care le iubeşte, dar la care revine ori de câte ori îi permite timpul liber.

„La nunta lor s-au întâlnit costume populare din toată ţara”

„Am rămas impresionat de iniţiativa lor de a se căsători în haine tradiţionale şi de faptul că la nunta lor s-au întâlnit costume populare din toată ţara. Evenimentul a fost apreciat de toată lumea din sat, care i-a urmărit cu drag, şi sper ca decizia lor să fie un model şi pentru viitorii miri. Sunt sigur că şi alţii se vor gândi să poarte cu mândrie costumul strămoşesc nu doar la Balul Gospodarilor, pe care îl organizăm anual, ci şi la alte evenimente fericite”, a declarat primarul comunei Arbore, Ionel Hrincescu, cel care a oficiat cununia civilă a celor doi miri îmbrăcaţi în portul popular al zonei de unde îşi au originile.

Cămaşa lăsată moştenire din tată în fiu

Costumele populare îmbrăcate de miri, dar şi de invitaţi ascund în ţesătura lor meşteşugită poveşti nescrise, care, dacă s-ar putea face auzite, ar fermeca urechile multor ascultători.

De exemplu, cămaşa mirelui este o moştenire de familie, lăsată din tată în fiu, de-a lungul a trei generaţii.

„Bunicul meu a avut doi băieţi şi fiecăruia i-a dăruit, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, câte o cămaşă tradiţională bucovineană. Pe cea a tatălui meu am purtat-o eu la nuntă, iar pe cea a unchiului meu a purtat-o cavalerul meu de onoare. Să port la nuntă acea cămaşă a fost şi un fel de omagiu, un semn de respect adus tatălui meu, care a murit anul trecut”, a adăugat  Ioan Maxim.

Costumele populare ale naşilor, din zona Banatului, au de asemenea un istoric de vreo 70 de ani, iar cel al miresei, din zona Făgăraşului, are propriile poveşti nescrise, la care se adaugă nunta de la Suceava.

Singurul costum popular nou a fost cel al soacrei, un model deosebit de interesant, ţesut cu fir galben, după moda costumelor tradiţionale ucrainene, realizat de către o vecină a familiei Maxim.