Google
 
luni, 23 iul 2012 - Anul XVII, nr. 169 (5074)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,6639 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,1179 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   14 imagini |   ø fişiere video

Câmpulung

„Întâlnirile bucovinene” au adus folclorul de calitate şi kitsch-ul laolaltă

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Ediţia din acest an a Festivalului internaţional de folclor ”Întâlniri bucovinene”, derulată la Câmpulung Moldovenesc în perioada 19-22 iulie, a reprezentat primul mare examen organizatoric pentru noii edili locali. În ce priveşte folclorul, tradiţia autentică şi scopul declarat al festivalului – promovarea Bucovinei ca model de armonie între etnii – eforturile organizatorilor au fost în mare parte încununate de succes.

Din păcate însă, nici în acest an nu a putut fi stăvilită alunecarea manifestării culturale spre kitsch, mercantilism ieftin şi atmosfera de bâlci mai mult sau mai puţin românesc.

 

Aplauze pentru tradiţii

Inima festivalului au constituit-o spectacolele folclorice susţinute de bucovinenii din ţările participante şi de invitaţii care, chiar dacă nu sunt bucovineni, au cucerit publicul Bucovinei şi au făcut să se reverse valuri de aplauze de fiecare dată. Ansamblul „Romanaţi” din Caracal este, de ani buni, un astfel de prieten al bucovinenilor, care oferă mereu evoluţii scenice spectaculoase şi frenetice.

Spectacolele folclorice au ţinut capul de afiş pentru fiecare zi a festivalului. Fie că a fost vorba despre spectacolul-concurs „Comori de suflet românesc”, de spectacolul „Flori de cânt bucovinean”, susţinut de tineri interpreţi, de concertele prin care a fost prezentat folclorul ucrainean, polonez, maghiar, slovac şi ţigănesc sau de invitaţii români de marcă pe care organizatorii i-au dorit pe scenă, toate apariţiile folclorice au fost primite cu entuziasm de public şi aplaudate îndelung.

De aceeaşi primire caldă s-a bucurat parada portului popular, prilej cu care steagul Uniunii Europene a fost din nou fluturat de călăreţii bucovineni, iar glasul buciumelor a răsunat a sărbătoare. Programul festivalului a mai inclus şi deja tradiţionalul bal al gospodarilor, dar şi o expoziţie fotografică şi un workshop cu tema „Bucovina – o Europă în miniatură”.

 

Gustos şi scump

Din galeria tradiţiilor bucovinene organizatorii nu au omis bucatele gustoase. Expoziţiile de artă culinară au fost mai bogate decât la ediţiile precedente şi au etalat spre vizionare şi degustare pe săturate balmoş, brânzeturi de tot felul, plăcinte rumene şi cozonaci pântecoşi, colaci aurii, fructe glasate, dulceţuri ca la mama acasă şi compoturi parfumate.

Preţurile la care s-au putut procura toate aceste bunătăţi au fost însă mai mult pentru buzunare de turişti bogaţi decât pentru publicul din localitate. Un borcănel de compot, de pildă, se putea cumpăra cu 12 lei, 100 ml de afinată cu 4 lei, iar brânzeturile au ajuns la 40 de lei kilogramul.

 

Eminescu printre sticle

Cei ce nu şi-au permis luxul tradiţiilor culinare s-au putut retrage în partea mai puţin culturală a festivalului, la grătar. Atât de puţin culturală, încât bustul poetului Mihai Eminescu nu a mai reprezentat pentru participanţi un simbol demn de respect, ci un simplu suport solid pentru baxuri de băutură. Din publicul însetat de bere rece şi ameţit de fumul multelor grătare s-a auzit chiar un glas glumeţ care comanda ”o duşcă şi o manea şi pentru bietul Mişu, că a fost om mare”... Manea nu s-a cântat în memoria poetului. Se crede că a fost o regulă nescrisă impusă discret de organizatori, să nu se audă acest gen de cântare la festival.

În schimb, de jur împrejurul insulei de folclor adevărat din centrul oraşului s-au înghesuit, ca pentru un bâlci perfect, tobogane de plastic, tiribombe şi alte atracţii îndoielnice, fiecare urlându-şi propria muzică americană în difuzoare.

 

Tradiţie, kitsch şi prunci pe asfalt

Aceeaşi bizară îmbinare s-a făcut simţită şi la Târgul meşterilor populari. Organizat pentru a putea fi văzute şi cumpărate costume şi obiecte populare din ţările participante, târgul a oferit, în parcul de lângă Casa de Cultură, destule ii, opinci, căciuli de miel, trăistuţe, basmale, ouă încondeiate, măşti şi chiar fuste şi bijuterii făcute cu migală de reprezentanţii adevăraţi ai meşteşugurilor.

Pe lângă ele, în parc şi în afara lui, kitsch-ul şi bâlciul şi-au întins treptat tentaculele şi aici. Aşa că de lângă ii bucovinene s-au putut cumpăra brăţări de piele cu inscripţia ”I love you”, oracole şi cărţi de joc. Printre grătare, două măicuţe au întins gospodăreşte o tarabă cu iconiţe şi obiecte de cult. Nimeni nu a părut surprins, pentru că acolo unde se învârte banul, chiar şi credinţa pare acum firesc să fie scoasă la vânzare.

În cealaltă parte a pieţei, în strada devenită temporar zonă pietonală, alte zeci de tarabe au alcătuit un fel de piaţă ad-hoc. Copii de o şchioapă au fost lăsaţi de comercianţi adormiţi direct pe asfalt, în soare, printre farfurii scoase la vânzare, care din când în când cădeau şi se spărgeau chiar lângă ei accidental.

Porumbul pentru fiert a fost curăţat direct în drum, ca pe tarla, iar grămezile de pănuşe aminteau de vremurile când nu se inventaseră coşurile de gunoi. Jucăriile chinezeşti în culori ţipătoare erau oferite nonşalant drept ”ecologice” sau ”tradiţionale” sau ”la modă”, şlapii au bătut la audienţă opincile scumpe, iar pantalonii de trening second-hand au concurat iţarii.

 

Sărbătoarea armoniei

Cu bune şi rele, în ansamblu manifestarea de la Câmpulung a dovedit în final că bucuria şi armonia nu au graniţe şi că limbajul cultural rămâne unul internaţional, dincolo de interferenţe şi contaminările anacronice locale.

Ediţia de la Câmpulung Moldovenesc a festivalului reprezintă doar una dintre etapele acestuia. În fiecare an, în baza unui protocol organizat între ţările participante, festivalul are câte o ediţie în fiecare astfel de ţară.

Ideea festivalului a prins contur treptat, iniţial în Polonia, în anul 1986. În orăşelul Jastrowie, aproape de Pila, s-a format un grup artistic de amatori numit „Jastrowiacy”, alcătuit din emigranţi polonezi în Bucovina. În jurul acestuia s-a născut apoi ideea că bucovinenii trăiesc pretutindeni şi pot reprezenta un model de armonie în convieţuire. Subiectul a început să preocupe iniţial doi cunoscători şi iubitori de tradiţii, profesorul filolog slavist al Universităţii Varşovia  Kazimierz Feleszko şi etnograful de la Casa de Cultură a oraşului polonez Pila, Zbigniew Kowalski – actualul director al festivalului şi cetăţean de onoare al municipiului Câmpulung Moldovenesc.
Prima ediţie a festivalului a fost la Jastrowie, în iunie 1990, sub denumirea de „Festival de folclor al polonezilor originari din Bucovina”, cu participarea a nouă grupuri artistice – şapte din Polonia, unul polonez din România şi altul ucrainean din Cernăuţi.
A doua ediţie a avut loc în 1991, a reunit 13 grupuri folclorice de această dată, iar de atunci a devenit o frumoasă tradiţie anuală, care s-a extins continuu şi a ajuns să reunească la fiecare ediţie sute de iubitori şi păstrători de tradiţii şi folclor bucovinean.

Ediţia câmpulungeană din acest an a „Întâlnirilor bucovinene” a fost organizată cu finanţare europeană, în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră România – Ucraina – Republica Moldova, proiectul fiind implementat de Primăria Câmpulung Moldovenesc. Alături de Primăria şi Consiliul Local din Câmpulung şi-au asumat misiunea organizatorică în acest an Consiliul Local Cernăuţi, Consiliul Judeţean Suceava, Centrul Cultural „Bucovina” Suceava şi Casa de Cultură din Pila – Polonia.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului „Întâlnirile bucovinene” au adus folclorul de calitate şi kitsch-ul laolaltă.
 Vizualizări articol: 447 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 2 voturi
„Întâlnirile bucovinene” au adus folclorul de calitate şi kitsch-ul laolaltă5.052

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


1.   Vbnm trimis de
(23 iul 2012, 16:58:34
In concluzie fiecare festival de acest gen fie ca este organizat la Falticeni, Dorna, Radauti, Campulung sau GURA Humorului (orasul care a supt sangele judetului) este la fel; peste tot tigani, gospodari, mirosuri de tot felul iar daca sa zicem un turist ratacit doreste sa/si ia un suvenir ala poate fi o injuratura sau o internare in spital.....
Pacat ca traim intr/o zona asa frumoasa iar totul se reduce la mici, saorma, bere de 2 lei, votca etc etc.....
Fratilor ,un exemplu, mergeti la Festivalul Medieval de la Sighisoara sau la Ravasitul Oilor la Bran si vedeti altfel de festival.... dar noi suntem intre gospodari si ne meritam soarta....

Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Local

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei