Credincioşii ortodocşi de stil vechi, aşteptaţi, sâmbătă, la Mănăstirea Slătioara

Credincioşii ortodocşi de stil vechi din judeţ, dar şi din ţară, sunt aşteptaţi, sâmbătă, la Mănăstirea Slătioara, din comuna Râşca, pentru a participa la Sfânta Liturghie, în ziua Naşterii Domnului, oficiată de ÎPS Vlasie Mogârzan, Arhiepiscop şi Mitropolit al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi.
Conform calendarului iulian, credincioşii de stil vechi sărbătoresc Naşterea Domnului pe 7 ianuarie. În Ajunul acestei sărbători, preoţii ortodocşi de stil vechi intră în casele credincioşilor pentru a le vesti Naşterea Domnului. Fiind zi de post, gospodinele pregătesc pentru Ajun câte 12 feluri de mâncare în numele apostolilor.

Slujbele încep din Ajunul Naşterii Domnului, la Slătioara

În localitatea Slătioara, din comuna Râşca, 90% dintre locuitori sunt ortodocşi de stil vechi, circa 200 de familii. La Mănăstirea Slătioara, unde se află şi sediul Mitropoliei Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, vor veni credincioşi ortodocşi de stil vechi din Ulma, Râşca, Bogdăneşti, Rădăşeni, Fălticeni, Suceava, Sadău - Brodina, Slătioara, dar şi credincioşi din judeţele Bacău, Neamţ, Botoşani şi municipiul Bucureşti.
Părintele arhimandrit Bonifatie, de la Mănăstirea Slătioara, cu hramul Schimbarea la Faţă (mănăstire al cărei stareţ este arhimandritul Maxim), ne-a spus că Sărbătoarea Naşterii Domnului începe din Ajun, de vineri, când, seara, se oficiază Slujba de Priveghere, la finalul căreia se cântă colinde. După Sfânta Liturghie de sâmbătă, oficiată de ÎPS Vlasie Mogârzan, Arhiepiscop şi Mitropolit al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, se va citi şi Pastorala la Naştere Domnului.

Turte coapte pe plită, „scutecele Domnului”, care se mănâncă doar în Ajunul Crăciunului

Gospodinele care sărbătoresc sâmbătă Naşterea Domnului şi-au primenit casele şi au început cumpărăturile pentru marea sărbătoare. De pe masa de Ajun nu vor lipsi tradiţionalele turte, care poartă denumirea de „scutecele Domnului”. Gospodinele ne-au povestit cum pregătesc acest fel de mâncare aparte, din turte coapte pe plită, pe care le lasă să se răcească, apoi le sfărâmă într-un lighean, bucăţi mai mărişoare, peste care toarnă mac, în prealabil îndulcit şi fiert, iar la sfârşit adaug un sirop de zahăr sau miere de albine. Dau totul la rece, după care acest fel de mâncare de post poate fi consumat.
Pe masa de Ajun, se mai adaugă grâu fiert amestecat cu nucă şi zahăr, salată de bob fiert, zacuscă, compot de prune afumate, sarmale de post cu hribi, ciulama de ciuperci, salată de sfeclă cu ciuperci, salată de fasole, peşte, ştrudel cu mere, salată de vinete. Toate aceste bucate se mănâncă după plecarea preotului, seara, când toţi membrii familiei se adună într-o cameră, unde este aşezată o icoană cu Naşterea Domnului şi o candelă. În faţa acestei icoane toate persoanele din casă se închină, după care servesc mâncarea de post.

Lipovenii, în aşteptarea Crăciunului

Tot pe 7 ianuarie, sărbătoresc Naşterea Domnului şi cei peste 2.500 de ruşi lipoveni care trăiesc în judeţul Suceava. Cele mai însemnate comunităţi de ruşi lipoveni din Suceava se află la Climăuţi, comuna Muşeniţa, Lipoveni, comuna Mitocu Dragomirnei, Manolea, comuna Forăşti, dar şi în municipiile Suceava, Fălticeni, Rădăuţi şi în oraşul Gura Humorului.
Alături de lipoveni, sărbătoresc Crăciunul „pe vechi” ucraineni, greci, sârbi şi toţi românii care ţin sărbătorile după calendarul iulian. Reprezentanţi din comunitatea lipovenilor suceveni ne-au spus că în Seara de Ajun, îmbrăcaţi în port tradiţional, fetele cu „shupca”, fusta lipovenească, şi „shalika” - baticul colorat, fără a uita de brâul cu ciucuri „pois” şi de mătănii „lestovka”, iar bărbaţii în cămaşă lipovenească - „rubashka”, legată şi ea cu „pois”, peste care pun şi „bikeshka”, haina neagră lungă, care să-i apere de frigul iernii, merg la slujba de noapte „vsenosnoe bdenie”, care precede Liturghia.
În ziua Naşterii Domnului, lipovenii merg la biserică la Sfânta Liturghie, iar după ce aceasta se termină, toată familia se aşează la masă, după ce şi-a cerut binecuvântare şi dezlegare pentru „mâncarea de dulce”.

Cu colindul, din casă, în casă

Stareţul Mănăstirii de stil vechi „Sf. Mina”, părintele arhimandrit Varnava Ene, din localitatea Roşiori, comuna Forăşti, unde locuiesc circa 60 de familii de ortodocşi de stil vechi (satele Ruşi şi Roşiori), ne-a spus că în ziua Naşterii Domnului, grupuri de copii şi tineri, împreună cu învăţători, pleacă la colindat, din casă în casă, vestind Naşterea Domnului. Cu toţii poartă straie populare şi sunt răsplătiţi de gazde cu nuci, mere şi bani.  
Creştinii ortodocşi de stil vechi sărbătoresc Anul Nou în noaptea dintre 13 şi 14 ianuarie, iar Boboteaza pe 19 ianuarie, când, la fel ca şi la Sărbătoarea Naşterii Domnului, cei mai mulţi se adună la Mănăstirea Slătioara, pentru a participa la slujbele arhiereşti.

„Vareniki”, desert, pe masa lipovenilor, de Crăciun

Câţiva ruşi lipoveni ne-au spus că „de pe masa de Crăciun nu lipseşte niciodată <haladet> – piftie, care se serveşte cu hrean, tăiţei fierţi în supă de pasăre <lapsa>, sărmăluţe în foi de viţă-de-vie sau varză. Nu lipseşte nici peştele, acesta fiind pregătit în ciorba de perişoare sau chifteluţe. Ca desert, se servesc cozonac cu nucă, colţunaşi cu brânză <vareniki>, alte specialităţi ruseşti <pirajki> sau simple prăjiturele”.
Se mai păstrează la ruşii lipoveni şi vechiul obicei, ca singurul colind - cântare bisericească „Hristos Rajdaetsea” - să fie cântat de grupuri de fete şi băieţi, în faţa icoanei cu candela aprinsă, colindătorii pornind de la casa preotului din sat şi continuând cu celelalte gospodării.
În acest fel, spun ei, duc mai departe tradiţia şi îi învaţă şi pe copiii lor cum să petreacă creştineşte Crăciunul.