59 de poliţişti de frontieră şi vameşi, din 64 audiaţi, au fost arestaţi

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) efectuează cercetări penale faţă de 59 de persoane, între care un comisar de poliţie de frontieră, lucrători de poliţie la Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Siret, judeţul Suceava şi lucrători vamali din cadrul Biroului Vamal Siret.

Doar cinci dintre cei 64 de poliţişti de frontieră şi vameşi de la Siret aduşi în faţa procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie s-au întors acasă, restul fiind arestaţi preventiv în cursul zilei de ieri de judecătorii Curţii de Apel Bucureşti.

Nu mai puţin de 59 de persoane au ajuns după gratii, pentru luare şi dare de mită şi constituirea unui grup infracţional organizat.

Raiul şpăgilor

Potrivit anchetatorilor, Vama Siret era o „întreprindere de făcut bani”, pentru cei care lucrau acolo, agenţii şi şefii împărţindu-şi la finalul turelor şpăgile făcute.

De la agentul de la tonetă, cel care lua paşapoartele la verificat, banii murdari ajungeau la şeful de tură şi mai apoi, la sfârşitul programului de muncă, în buzunarele tuturor lucrătorilor care au fost de serviciu, în funcţie de contribuţia fiecăruia la „colecta” zilnică.

Sume importante din „încasări” ajungeau ulterior la şefii Punctului de Trecere a Frontierei Siret.

Unul dintre aceştia, delegat în decembrie 2010 în funcţia de şef al PTF Siret, era chiar un om al anchetatorilor trimis de la Bucureşti la Siret, sub o identitate falsă, alături de alt investigator, pentru a strânge probe suficiente împotriva şpăgarilor din Vamă.

„Pentru a trece frontiera cu 30 de cartuşe de ţigări o persoană oferea lucrătorului vamal aproximativ 150 lei drept mită, iar poliţistului 50 de lei. Sumele primite de poliţiştii care lucrau pe o tură variau între 7.000-8.000 lei şi 20.000-25.000 lei, în condiţiile în care într-o tură lucrau aproximativ 10-12 persoane”, se arată într-un comunicat al DNA.

Le-au pus microfoane şi camere video în monitoarele calculatoarelor

Ce nu a ştiut nici unul dintre lucrătorii din PTF Siret, mai puţin cei doi investigatori sub acoperire, a fost faptul că în monitoarele primite la noile calculatoare cu care a fost dotată în urmă cu câteva luni Vama erau instalate camere de supraveghere şi microfoane, cu ajutorul cărora s-a făcut monitorizarea audio-video a suspecţilor.

Cinci luni (septembrie 2010-ianuarie 2011) au fost suficiente pentru a întoarce pe dos Vama Siret şi a scoate la iveală detalii ale unui grup infracţional organizat, format din vameşi şi poliţişti de frontieră, care luau zi de zi, noapte de noapte, şpăgi de la persoanele care tranzitau frontiera, lăsându-le să intre în ţară cu bunuri (în general ţigări din Ucraina) peste limita legală admisă.

Tonetele de pe sensul de intrare erau „maşinile de bani”

Tonetele de pe sensul de intrare în ţară erau „maşinile de bani” ale lucrătorilor din PTF Siret.

Paşapoartele, între copertele cărora se aflau diverse sume de bani, erau luate la verificat sub birou, era „verificate”, de regulă, sub biroul din tonetă, şpaga ajungând imediat în buzunarele interioare ale uniformelor.

Anchetatorii explică că erau şi poliţişti de frontieră care cereau mita pe faţă şi chiar ameninţau cu controale suplimentare dacă erau nemulţumiţi de sumele primite.

Exemplu în acest sens este o înregistrare făcută pe 23 decembrie 2010, în jurul orei 11:30.

Agent-şef Manuel –Eugen Costache (M.E.C.): Băi omule, deci mie... mi-ai pus, cât ai pus aici?

Interlocutor: 40

M.E.C: Ei! Pu...pui 70! Dă-ncoa! Hai! Mai pune 50!

Interlocutorul: Şefu! 50...

M.E.C.: (întinde mâna dreaptă în care are o bancnotă, ce pare a avea cupiura de 50 de euro, spre geamul ghişeului) Dă-ncoace paşaportul! Mai pui 50, că-ţi tai capu, dacă nu!

Interlocutor: Nu, nu, şefu! Apăi, lasa-mă oleacă!

............................

M.E.C.: Ceapa ta de drac!

Interlocutor: Altă dată ies mai ieftin oleacă!

(n.r. –în discuţie intervine un alt poliţist de frontieră)

Agent principal Ionel Marinel Gîză: Altă dată, înapoi!

Interlocutor: Altă dată, nu înapoi!

Gîză: Altă dată înapoi şi stai la rând!

Se sfătuiau între ei dacă să ia şpagă

Procurorii DNA susţin că deţin imagini cu poliţiştii de frontieră din tonele de la Siret surprinşi de multe ori în timp ce numără sau aranjează teancuri de bancnote, pe care le scot din buzunarele uniformelor.

Sunt şi cazuri în care poliţiştii de frontieră se sfătuiesc între ei dacă să ia sau nu mită de la anumite persoane.

Agent-şef adjunct Mihaela Elena Cosic: Auzi, Florin? Îl ştii pe acesta? L-ai mai văzut? Hm?

Agent-şef Florin Constantin Lupu: Stai, stai, stai, că nu ştiu cum îi spune

Cosic: Sabin Ion (...) Să iau sau nu?
Lupu: Ia!

„Dă-i în p... mea! Eu nu vând ţara aşa de ieftin”

O altă discuţie interesantă a fost înregistrată, la data de 6 decembrie 2010, într-una dintre tonetele de serviciu din PTF Siret. Agentul-şef Cristian Filipoaia discută cu o persoană necunoscută: „La zece cartuşe îmi pune trei sute de mii. Dă-i în p... mea! Da’ ce? Eu nu vând ţara aşa de ieftin”.

O altă înregistrare, din 16 decembrie 2010, îi are ca protagonişti pe poliţiştii de frontieră Daniel Loghin Timoci şi Elena Anca Agapi, primul arătându-i colegii sale o bancnotă pe care o luase dintr-un paşaport.

Timoci: Ai mai văzut din ăştia?

Agapi: De ăia nu prea am văzut. Dar dacă văd, să ştii că nu...

Timoci: Nu refuzi, nu?

Agapi: Nu, nu...

Pentru noii veniţi: cursuri de luat mită

În referatul de propunere a arestării preventive, procurorii DNA vorbesc şi despre cum unul dintre investigatorii sub acoperire, Gabriel Preda (nume fictiv) primeşte o lecţie de luat mită de la agentul principal Cristian –Teodor Nicolovici, acesta din urmă spunându-i că e bine să stea să observe, să-şi facă ochiul.

Nicolovici către Preda: „Tu când ai venit, îţi faci ochiul, tu deja ştii... acela, pac, aha, aha...”.

Investigatorul este învăţat să se uite la data eliberării paşaportului, la regiunea ţării din care provine cel care oferă mită, etc, astfel încât, atunci când pune mâna pe bani, să ştie pentru ce o face.

Nicolovici: Adică tu când ai pus mâna să ştii, frate, pentru ce...”

Prăjituri şi alcool, în locul banilor

În PTF Siret, „tarifele” de intrare în ţară erau cunoscute de mai toţi cei care tranzitau frontiera, şpăgile fiind în funcţie de cantitatea mărfurilor (de regulă ţigări) care trebuiau introduse în ţară.

Pentru 30 de cartuşe de ţigări, de exemplu, se dădeau în jur de 100-150 de lei.

Unii dintre poliţiştii de frontieră se mulţumeau şi cu produse, cum e cazul agentului-şef Toader Iliesi, care e dat ca exemplu de anchetatori, pentru că a cerut şi prăjituri (la 18 decembrie 2010), pentru că şi vameşul a primit la fel.

Poliţiştii de frontieră îşi opreau şi băuturi alcoolice din marfa pe care unii vroiau să o introducă din Ucraina în România.

Exemplul oferit de procurorii DNA este o înregistrare din 20 decembrie 2010 a agentului-şef principal Sorin Doru Strugar, care pretinde pentru colega sa, agent principal Ramona Costiuc, o sticlă de votcă. Aceasta precizează: „... da’ aveţi multă? Să nu vă iau de la gura copiilor”.

Banii din şpăgi, ascunşi în laboratorul criminalistic

Pentru a evita un control inopinat, şpăgile strânse erau colectate la diferite intervale de timp de şeful de grupă sau un alt poliţist, care veneau în tonetă şi adunau banii, depozitându-i în anumite locuri, stabilite anterior.

„Unii poliţişti fie predau sume de bani în palmă, simulând un salut, o strângere de mână, fie sting becul şi predau banii pe întuneric, schimburile de replici fiind şoptite”, explică procurorii anchetatori în documentele înaintate instanţei de judecată.

Până la ieşirea din tură, banii sunt ascunşi, cel mai adesea, în mobilierul laboratorului criminalistic.

„Înainte de terminarea turei, în incinta laboratorului criminalistic, pe o canapea, anumiţi poliţişti, unii dintre ei fiind şefi de grupă sau de tură, aranjează toţi banii colectaţi pe tura respectivă, pe cupiuri (de 10, 20, 50, 100 lei sau valută), îi numără, apoi îi împart, în teancuri, conform unor cote stabilite de dinainte, în vederea redistribuirii lor către fiecare lucrător din tură”, mai spun anchetatorii, precizând că un poliţist care a lucrat în tura respectivă la tonetă primeşte între 1000 şi 2000 de lei.

Invidioşi pe vameşi pentru că luau de trei ori mai multă şpagă

Procurorii DNA susţin, de asemenea, că şpaga a creat şi invidii în PTF Siret.

„Poliţiştii de frontieră sunt invidioşi pe vameşi, care iau mită de trei ori mai mult decât ei (ex: Silvaş Alexandru Gabriel declară investigatorului sub acoperire că regretă că nu s-a făcut vameş, că vechii vameşi au făcut milioane de euro, că nu se rotesc, că iau mită şi <nu se deranjează> nici dacă e DNA-ul sau DGA-ul lângă ei”, exemplifică anchetatorii în referatul înaintat judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti.

Un alt exemplu este o declaraţie înregistrată a agentului George Bogdan Ungureanu: „Să fi vameş îi ideal (...) Tu îşi dai seama, să faci un an numai intrare? Ca vameş? Păi după aia poţi să îţi dai demisia, mă!”.

Sub acoperire, comisarul-şef cu maşină de lux şi portofelul plin 

În decembrie 2010, pe la jumătatea lunii, de la Bucureşti a fost anunţată schimbarea şefului PTF Siret, locul comisarului Aurel Anea fiind luat de un anume comisar-şef Mădălin Ionescu, un individ detaşat în Vama Siret pentru 60 de zile.

La acea vreme, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră explică că măsura a fost luată pentru eficientizarea activităţilor desfăşurate în PTF Siret.

Mădălin Ionescu s-a făcut remarcat repede, după ce a venit la Siret cu o maşină de lux, de zeci de mii de euro, şi a început să arunce cu banii în stânga şi-n dreapta, lăsând de înţeles că a primit postul cu dedicaţie şi că nu are de gând să schimbe ceva prin vamă.

Cu un CV cel mai probabil fabricat, prin mai multe structuri ale MAI în funcţii de conducere, Mădălin Ionescu a cheltuit mii de euro, cazându-se în cele mai scumpe camere ale hotelurilor din judeţ şi a dat zvon că vrea să închirieze cel mai frumos apartament din Rădăuţi, susţinând că are de gând, deşi era doar detaşat doar pentru două luni, să se stabilească în zonă.

Fiecare şef de grupă avea stabilit locul unde ascunde „colecta”

A reuşit să le câştige încrederea subalternilor săi, care l-au introdus repede în circuitul şpăgii.

Potrivit procurorilor DNA, chiar comisarul Aurel Anea i-a explicat noului şef de la Bucureşti că vameşii iau mită triplu decât poliţiştii „pentru că aşa este modelul”.

Pentru a-i garanta „ceva de durată”, mai explică anchetatorii, comisarul Anea i-a propus lui Mădălin Ionescu să schimbe şefii de grupă cu cei care deţinuseră anterior aceste funcţii, respectiv poliţiştii de frontieră Sorin Doru Strugar, Fănel Florin Rădăcină, Florin Păvăloaia şi Luchian Alexandru Posmangiu.

De asemenea, după schimbarea şefilor de grupă, s-a stabilit ca persoanele care tranzitau frontiera să fie lăsate cu zece cartuşe de ţigări pentru un autoturism.

Comisarul Aurel Anea i-a explicat ofiţerului trimis de la Bucureşti că pe ture se fac cam 7000-8000 de lei, dar sunt şi ture, cum ar fi cele ale agenţilor-şefi principali Marcel Coroi şi Dorel-Vasile Chirilă, în care se adună şi 20.000-25.000 de lei.

Cei doi şefi, Anea şi Ionescu, au stabilit, la propunerea primului dintre ei, ca şefii de grupă să dea câte 100 de lei pe tură, iar vameşii (Ungureanu, Scladan, Coroliuc şi Schipor) câte 500 de lei pe tură, respectiv 1000 de lei pe zi.

Comisarul Anea Aurel, susţin anchetatorii, a stabilit chiar şi locurile în care şefii de grupe urmau să pună banii din şpăgi. Locul cu pricina a fost stabilit într-o dependinţă a unui birou, unde se afla un fişet metalic, un cuier cu mai multe uniforme de poliţie şi mai multe cutii pe nişte rafturi.

Şefii de tură de la vamă veneau să-i dea şpaga şefului PTF Siret

Sorin Strugar, se arată în referatul DNA,  punea banii într-un coş de gunoi albastru, Florin Rădăcină într-o uniformă, Florin Păvăloaia şi Alexandru Posmangiu în nişte cutii.

Din „câştiguri”, Anea Aurel primea 40%, iar Mădălin Ionescu, investigatorul sub acoperire, 60%, potrivit algoritmului de împărţire a banilor stabilit de cei doi.

În data de 27 decembrie 2010, agent principal Fănel Florin Rădăcină a fost înregistrat când făcea bilanţul turei pe care a fost: „S-au făcut 200 de milioane (...) Valentina (dispecerul) şi cel de la marfă au luat câte 14 milioane, au fost şase inşi a câte 20 de milioane, iar cei de la P1 şi P2 câte 5 milioane şi jumătate”,

În aceeaşi zi, Anea ar fi primit câte 500 de lei de la şefii de tură de la vamă, Lazăr Ungureanu şi Sorin Scladan. „Să fie bine, să nu fie probleme (...) Liniştea e cea mai importantă şi obrazul subţire cu cheltuială se ţine”.

În ziua următoare, 28 decembrie 2010, pe tura lui Sorin Sumanariu „s-au făcut 13 milioane de om, fiind 12 agenţi de serviciu pe tură”. Partea şefilor de punct, susţin anchetatorii, a fost de 2.600 de lei.

Pe 29 ianuarie 2010, pe tura lui Fănel Florin Rădăcină s-au făcut 1800 de lei, tot atâta încasând şi şefii PTF Siret.

În acea zi, de exemplu, Mădălin Ionescu s-a întâlnit cu Lazăr Ungureanu, şeful de tură de la vamă, care,  explică procurorii anticorupţie, „a întins mâna în semn de salut şi mi-a pus în mână o sumă de bani (500 de lei).

Aceeaşi sumă i-a dat şefului PTF Siret, pe 30 decembrie 2010, şi şeful de tură la vamă Cezar Schipor, iar în aceeaşi zi, pe altă tură, Mădălin Ionescu a primit şi o şpagă de 900 de lei de la vameşul Sorin Şcladan.  

În rapoartele trimise anchetatorilor de investigatorul sub acoperire, Mădălin Ionescu, se află şi o discuţie cu Nicu Cezar Schipor, şef de tură la vamă, care ar fi afirmat că „de obicei se dau 50 de lei la maşină”, atât la vameş, cât şi la poliţist, 30-40 de cartuşe cu ţigări pentru o maşină fiind traficul „normal”.