Mii de gropi pe străzile Sucevei, de la primul dezgheţ

Nici nu am ieşit încă din iarnă şi străzile Sucevei s-au transformat deja în capcane pentru şoferi, care sunt nevoiţi să facă slalom printre gropi, riscând să producă accidente. Aproape că nu există stradă care să fi fost “iertată” de distrugeri, mai ales acum, când perioadele de dezgheţ şi topire a zăpezii alternează cu cele cu temperaturi scăzute, încât şi cele mai mici fisuri în asfalt se transformă curând în ditamai craterul, în care intră cu totul roata maşinii.

Deja micile gropi din toamnă au devenit gropi în toată regula, iar reparaţiile făcute de mântuială la lucrările ISPA se macină de parcă ar fi făcute cu făină, fâşiile de asfalt desprinzându-se precum coaja de pe ou sub roţile maşinilor, în vreme ce zonele refăcute cu beton par să fi fost expuse unor ploi acide.

Străzi ultracentrale, precum Petru Rareş sau Dragoş Vodă arată ca după război, cu zone în care gropile sunt atât de dese sau atât de mari, încât nici nu pot fi ocolite.

Principala arteră de circulaţie, Calea Unirii, se prezintă destul de bine, mai puţin în zona cuprinsă între Policlinica Bethesda şi rondul de dinainte de pasarela CFR. Acolo, toate capacele de canalizare s-au afundat în asfalt chiar şi câteva zeci de centimetri, în jurul lor asfaltul măcinându-se zi de zi, spre disperarea miilor de şoferi care trec zilnic pe acolo.

Pavelele uzate, singura soluţie pentru astuparea gropilor

Singurele “arme” cu care municipalitatea poate lupta acum contra gropilor care au invadat străzile Sucevei sunt pavelele de beton cu care se umplu spaţiile rămase goale. Turnarea de asfalt nu poate fi luată în calcul, decât peste vreo trei luni, dacă vremea se va încălzi şi vor fi pornite staţiile de asfalt.

În aceste condiţii, conştient de dezastrul de pe străzi, primarul Ion Lungu le-a cerut inspectorilor din primărie să se mobilizeze şi să ia la pas stradă cu stradă, să facă o listă de priorităţi la reparaţii.

De asemeni, el a cerut suplimentarea numărului echipelor care se ocupă de reparatul străzilor prin montarea de pavele, de la una la trei.

Dacă stocurile de pavele uzate, folosite în general la reparaţiile stradale, se vor dovedi insuficiente, vor fi completate prin achiziţionarea de rebuturi de la firmele producătoare.

Echipele de reparaţii stradale puteau fi văzute zilele acestea prin oraş, la intrarea în Suceava dinspre Botoşani, astupând gropile de pe străzile Cuza Vodă, Calea Burdujeni şi din sensul giratoriu, în vreme ce altele s-au apucat de treabă de la cealaltă intrare în oraş, dinspre Fălticeni.

“Ne-ar trebui o nouă formulă de asfalt, rezistent la capriciile vremii”

În vreme ce întreg oraşul e ciuruit de gropi care apar peste noapte, primarul Sucevei, conştient de nemulţumirea şoferilor care îşi distrug maşinile prin gropi, spune că principala problemă e calitatea asfaltului.

“Sunt şi eu şofer, conduc zilnic, e normal să fiu şi eu nemulţumit. Numai că suntem cu mâinile legate. Ne-am săturat să tot băgăm bani în refacerea străzilor şi, în doi, trei  ani, sau mai repede, acolo unde se merge doar pe plombare, să se aleagă praful de ele. Ne-ar trebui o nouă formulă de asfalt, rezistent la capriciile vremii, gândit special pentru iernile grele pe care le avem aici şi pentru fenomenele astea de îngheţ-dezgheţ, care produc cele mai mari pagube. Asfaltul pe care îl folosim respectă întocmai STAS-ul stabilit la nivel naţional, dar acesta este depăşit sau nu ţine cont de problemele din nordul ţării. Voi atrage atenţia celor de la Bucureşti asupra acestei probleme, poate vor căuta o nouă soluţie de asfaltare, adaptată la clima noastră”, a declarat Ion Lungu.

Pentru reparaţii stradale şi asfaltări, în bugetul local pentru 2011,edilul sucevean a prins suma de 400 de miliarde de lei vechi, adică aproape 10 milioane de euro, dar lista finală de priorităţi la refacerea străzilor va fi întocmită abia în primăvară, când distrugerile din timpul iernii vor fi şi mai evidente decât acum.