Au cele mai multe dotări din ţară, dar sunt prost pregătiţi şi nemotivaţi

Din 2005, în toate localităţile din judeţ s-au înfiinţat servicii voluntare pentru situaţii de urgenţă, oamenii de aici având rolul de a interveni în primă fază atunci când în comunitatea lor se produce un incendiu ori o calamitate.

Dacă în unele localităţi, pompierii voluntari pot fi de nădejde în cazul unei situaţii de urgenţă, în cele mai multe cazuri eficienţa lor este scăzută, asta deşi din punct de vedere al dotărilor, aceste servicii stau cel mai bine din ţară.

În prezent, din cele 114 servicii voluntare din judeţ, 55 sunt din categoriile III şi IV, având cel puţin o autospecială de stingere a incendiilor în dotare. Majoritatea celorlalte se bazează pe motopompe, însă mai sunt câteva care nu au încă nici un mijloc de stingere în dotare, putând face doar prevenire.  

În total, pompierii voluntari au la dispoziţie 63 de maşini de intervenţie la incendii, plus 148 de motopompe. Deşi deficitul faţă de o schemă completă este mare, la nivel de judeţ fiind un minus de 58 de autospeciale de intervenţie la incendii, totuşi judeţul nostru stă foarte bine.

La dotări suntem detaşat primii pe ţară

„La ora actuală, judeţul Suceava este pe primul lor în ţară ca număr de autospeciale de intervenţie din dotarea Serviciilor Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă, la mare distanţă faţă de judeţul de pe locul doi. Numai anul trecut, în dotarea acestora au intrat 11 autospeciale second hand şi una nouă, plus o ambulanţă şi 12 motopompe”, a precizat maiorul Costică Gheaţă, adjunct al şefului Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Suceava (n.r. pompierii profesionişti), coordonatorul Inspecţiei Judeţene de Prevenire, compartiment care controlează, sprijină şi controlează activităţile serviciilor voluntare.

De altfel, dotările bune comparativ cu celelalte judeţe din ţară sunt principalele „plusuri” din ultima perioadă în acest sector, al pompierilor voluntari.

Indemnizaţiile pompierilor voluntari, mai mult pe foaie 

Conform legilor în vigoare, dotarea şi organizarea acestor servicii voluntare intră în atribuţia Consiliilor Locale, primarul fiind cel care răspunde direct de activitatea lor.

Conform prevederilor legale, fiecare Serviciu Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă trebuie să aibă un şef şi un şofer, angajaţi ai primăriei, restul personalului fiind format din voluntari. Aceştia din urmă prestează activităţi în baza unui contract de voluntariat, însă asta nu înseamnă că trebuie să-şi rişte viaţa la incendii sau la calamităţi doar pentru că ar fi oameni cu un înalt simţ civic. Ei trebuie să fie indemnizaţi pentru timpul efectiv de lucru şi să fie asiguraţi în caz de accidente. De la aceste aspecte încep însă toate problemele.

Li se cere să-şi rişte viaţa, dar nu au asigurare pentru accidente

„Încadrarea cu personal a serviciilor voluntare este deficitară, în sensul că atât şefii serviciilor, cât şi şoferii de pe autospeciale de intervenţie nu sunt angajaţi ai primăriilor şi îndeplinesc prin cumul de funcţii şi alte atribuţii, iar cu această problemă ne confruntăm în 95% dintre localităţi”, a precizat maiorul Costică Gheaţă. Şi mai grav, anul trecut, în 80% dintre localităţile din judeţ, pentru personalul voluntar nu au fost stabilite indemnizaţii pentru timpul efectiv de lucru, ori acestea au fost aprobate doar pe foaie, motivându-se lipsa fondurilor, astfel că pompierii voluntari sunt cel mai adesea recompensaţi doar prin scutiri de impozite sau alte facilităţi de acest gen.

Personalul voluntar nu este asigurat pentru caz de boală profesională, accident sau deces produs în timpul ori din cauza îndeplinirii atribuţiilor ce revin pe timpul intervenţiilor, iar lipsa de echipament de protecţie este şi ea generalizată.

Doar opt incendii, stinse anul trecut, fără ajutor, de pompierii voluntari

Aşadar, fără o motivare financiară serioasă, este extrem de greu ca aceşti pompieri voluntari să intervină prompt şi la un nivel ridicat, nu de puţine ori aceştia organizându-se cu mare greutate şi având un aport mic la stingerea incendiilor. Situaţia operativă monitorizată de ISU Suceava arată că serviciile voluntare au intervenit anul trecut la 221 de cazuri de incendii, însă doar în opt cazuri au reuşit să localizeze şi să stingă incendiile fără ajutorul pompierilor profesionişti.

Intervenţia tragico-comică a pompierilor voluntari din Grăniceşti 

Fără intenţia de generaliza ori de a contesta munca tuturor pompierilor voluntari de la aceste servicii, trebuie să amintim de un incendiu produs pe 23 aprilie a.c., în satul Româneşti, comuna Grăniceşti. Atunci, locuinţa unei familii a ars ca o torţă, şase persoane rămânând fără acoperiş deasupra capului. Ajunşi primii la faţa locului, pompierii de la Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Grăniceşti au stârnit revolta sătenilor după ce pur şi simplu s-au împiedicat în timpul intervenţiei. După cum se pot vedea secvenţe şi în imaginile postate pe site-ul ziarului nostru, s-au încâlcit într-un furtun şi s-au chinuit minute bune până să ajungă cu apa la casă. Apoi, abia apucaseră să îndrepte jetul spre locuinţa în flăcări, că apa din maşina de intervenţie li s-a terminat, intervenţia lor fiind un fiasco total.

Maiorul Ghiaţă a admis că o astfel de situaţie nu este singulară, fiind de părere că adesea intervenţia unor localnici dornici să ajute, dar care mai mult încurcă, duce la momente jenante, însă a subliniat că sunt destule localităţi din judeţ care au oameni foarte bine pregătiţi, adevăraţi profesionişti. 

El a mai precizat că peste 60% dintre serviciile voluntare din judeţ au obţinut la evaluările cele mai recente calificativul „foarte bine”, admiţând totodată însă că lipsa de motivare financiară scade mult eficienţa şi promptitudinea acestora, deşi la evaluări se constată că au o pregătire bună.