Google
 
miercuri, 17 mar 2010 - Anul XV, nr. 63 (4354)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,6603 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta3,9613 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   5 imagini |   ø fişiere video

Meşteşuguri păstrate

La Ciumârna se fac şi astăzi greble de lemn şi opinci, iar piatra se prelucrează manual

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Deasupra satului Ciumârna, mai exact la Dumbravnic, locuieşte Constantin Moisa, renumit nu numai în sat, ci în întreaga zonă pentru meşteşugurile practicate. Este confecţioner de unelte agricole, dar cântă şi la diverse instrumente.

„M-am învăţat să cânt din tinereţe. Fiind copil, umblam cu oile. Părinţii mei ţineau 50 – 60 de oi, eu eram cel mai mare dintre băieţi şi mă trimiteau pe mine. Şi, ca să nu-mi fie urât, pentru că pe vremea aceea erau lupi, bunica mea spunea să cânt din fluieraş, pentru că lupul aude şi nu se apropie de oi”. Cel mai bine cântă din fluieraş, din tilincă, dar şi din vioară, fiind un membru fără de care nu se poate lipsi Grupul Folcloric „Gura Izvorului” din Vatra Moldoviţei. Tot de la moş Costache, o parte din cei care activează în această formaţie au învăţat tainele instrumentelor populare tradiţionale.

 

Confecţionează greble după metoda tradiţională, dar şi alte unelte pentru câmp

Constantin Moisa face greble din lemn de frasin, iar meşteşugul l-a învăţat de la bunicul său, care făcea greble şi toporişti, cozi de topor, cozi de ţapină, chişiţe şi alte lucruri utile în gospodărie, fuse, furci, stative, chiar şi războaie de ţesut. Greblele le confecţionează pe bază de comandă pentru locuitorii din sat şi din satele vecine. Iarna taie frasinul care este tânăr, îl aduce acasă şi îl pune în pod, unde îl ţine cam un an de zile, ca să se usuce bine. După aceea începe să facă greble. Zona de munte fiind renumită pentru fân, oamenilor le trebuie greble care să reziste mai mult.  

„O greblă din lemn ţine mulţi ani, chiar şi zece, mai ales la cei care ştiu să adune fânul”, ne-a spus moş Costache. El a completat că în sat a mai fost un bătrân care confecţiona greble, dar acum a rămas doar el. Face astfel de unelte pentru oameni din sat, din Vatra Moldoviţei, Câmpulung Moldovenesc, Moldoviţa şi Marginea.

 

Piatra ia forme perfecte cu scule făcute ca acum câteva sute de ani

Constantin Moisa este şi un cunoscut cioplitor în piatră. În afară de şeminee din piatră, face temelii la casă, cruci la morminte, borduri, scări de acces. Sculele le face singur, le bagă în foc, le căleşte, nu merge la fierar niciodată. De la unealtă la produsul finit, el face totul singur.

„Piatra, în general granit, o iau de aici, din munte. O tai, îi dau forma, o şlefuiesc. Nimic nu pleacă de la mine până nu este perfect. Obiectele din piatră au rezistat mii de ani, ceea ce dovedeşte că pentru construcţii este un material foarte bun. Pe lângă durabilitate, piatra oferă casei, crucii, şi chiar şemineului un aspect aparte, la care se adaugă măiestria cioplitorului în piatră. Un obiect, o construcţie din piatră are suflet, are sudoare transmisă de la cel ce a mânuit uneltele pentru a da o anumită formă pietrei”, ne-a spus Constantin Moisa.   

 

Artiştii populari caută opincile de Ciumârna

Bătrânul este căutat şi de reprezentanţii ansamblurilor folclorice de renume pentru a le confecţiona opinci pentru dansatori sau solişti. Moş Costache face într-o zi de iarnă patru perechi de opinci, producţia realizată în această iarnă fiind de 60 de perechi şi mai are încă multe comenzi. Meşteşugul l-a învăţat de la bunicul său, iar de la bunică păstrează costumul popular pe care aceasta i l-a făcut când a împlinit 18 ani şi pe care îl mai îmbracă la zile de sărbătoare.

„Cumpăr pielea de vacă sau de porc când e crudă, o întind pe pod, bătută la margini în cuie, să se usuce dreaptă. Când e uscată, tai postate cât opincile de late, dau părul jos. Cel mai lung procedeu este cel al dubirii pieilor, care durează şapte zile, pentru că altfel pielea nu se poate prelucra. Dacă am pregătit materialul, fac patru perechi pe zi. De făcut opinci mă ocup în timpul iernii, am timp de prelucrat pieile, de croit. Opincile sunt căutate mai ales de artişti. Eu am învăţat să fac opincii de la bunicul meu. Ţin foarte cald, au obiele de lână. Sunt toate tradiţii vechi, care trebuie păstrate şi transmise mai departe la generaţiile viitoare”, a concluzionat Constantin Moisa.  

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului La Ciumârna se fac şi astăzi greble de lemn şi opinci, iar piatra se prelucrează manual.
 Vizualizări articol: 1444 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 8 voturi
La Ciumârna se fac şi astăzi greble de lemn şi opinci, iar piatra se prelucrează manual5.058

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


1.   Bravos!!! trimis de
(18 mar 2010, 08:18:12
Felicitari pt articol.Mi-a placut!!!Asta imi readuce aminte ca odata cu trecerea lor dincolo,se duc si secretele prelucrarii lemnului,in metoda traditionala.Mosul vad ca se tine bine,in poze,cel putin.

Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Local

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei