Sunt copii pentru care clipa de acum este cea mai importantă, pentru că poate fi şi ultima. Sunt copii, tineri, adulţi care se gândesc cu teamă că nu vor mai prinde ziua de mâine, că nu vor mai vedea lumina zilei.  

Cei mai mulţi s-au obişnuit cu boala, dar continuă să spere că se vor face bine într-o bună zi. Statisticile arată că peste 2.000 de români aşteaptă să facă un transplant de rinichi, de ficat, de inimă sau de pancreas. Ei se află pe liste de ani de ani de zile, iar mulţi şi-au pierdut orice speranţă. Pentru cei mai mulţi bolnavi, viaţa a devenit o luptă mult prea grea, din care speră, însă, să iasă învingători. Este dureros să vedem în jurul nostru copii cu boli foarte grave. Şi, totuşi, vedem în trupuri fragede o mare determinare şi dorinţă de a se face bine. 

 

Ani de zile de aşteptare, pentru un transplant

Şeful Centrului de Dializă din cadrul Spitalului Judeţean „Sf. Ioan cel Nou” Suceava, dar şi al Secţiei de Nefrologie, doctorul în medicină Mihai Ardeleanu, ne-a spus că în fiecare lună la Suceava vin trei, patru pacienţi noi cărora li se recomandă un transplant renal. Bolnavii sunt trimişi la clinicele mari din ţară, unde se înscriu pe liste de aşteptare pentru un transplant de rinichi. Perioada de aşteptare poate fi de la câteva luni la câţiva ani. Copiii sunt trimişi direct la Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Maria” Iaşi.

Alţi minori, însă, au dobândit la naştere boli foarte grave.

 

Şase suflete, în două camere

Getuca Georgiţă, din comuna Vicovu de Sus, are 10 ani şi suferă de o boală foarte gravă. Minora se încadrează în gradul I de handicap grav cu însoţitor, fiind diagnosticată cu tumoră Wilms (operată), retard psihomotor mediu cu nedezvoltarea limbajului. Starea materială a familiei este precară, cei şase membri ai familiei locuind într-o casă cu doar două camere.

Lunar, Getuca merge la Iaşi pentru tratament. Ea are nevoie de o intervenţie chirurgicală, în măsura în care starea de sănătate îi va permite. Această fetiţă a urmat trei ani un tratament cu citostatice. Minora nu a fost integrată în nici o formă de învăţământ. Cei care pot să-i aducă o bucurie cât de mică acestei copile pot să sune la Primăria din Vicovu de Sus sau la Protecţia Copilului Suceava, telefon 0230 520 172.

 

Nu au bani pentru operaţie

Irina Ursu are 8 ani şi locuieşte împreună cu familia în comuna Moara. Ea a fost diagnosticată la naştere cu Sindrom Plurimalformativ, Sindrom Floppy, retard psihomotor sever cu nedezvoltarea limbajului, incontinenţă sfincteriană, Palatoschizis.

Irina a fost supusă mai multor intervenţii chirurgicale la Bucureşti, fiind necesară o altă intervenţie chirurgicală pentru îmbunătăţirea stării de sănătate.

Situaţia materială a familiei este precară, cei patru membri ai familiei locuind într-o singură cameră, aceştia neavând posibilitatea să suporte costurile unei intervenţii chirurgicale.

Minora este integrată în cadrul Grădiniţei Speciale Fălticeni, fiind luată la sfârşit de săptămână în familie. Familia acestei fetiţe poate fi ajutată, chiar şi cu un sfat, de către cei care trec prin situaţii asemănătoare, la telefonul  0230 536 027.

 

Proteză pentru o mână în „pensă de crab”

Vlad Haralambie Airinei (Adâncata) are aproape nouă ani şi a fost diagnosticat la naştere cu sechele de maladie amiotică: mâna dreaptă în „pensă de crab”; picior varus equin congenital bilateral (multiplu operat); matatarsus varus rezidual stâng şi rotaţie tibială stângă. Băiatul are tulburări majore de statică şi mers. Vlad a fost operat şi de ureterohidronefroză stângă prin stenoză de joncţiune uretro – vezicală. Până în prezent, minorul a suferit opt intervenţii chirurgicale la Bucureşti, dar încă are nevoie de alte intervenţii chirurgicale la membrele inferioare şi eventual o proteză la mâna dreaptă. Minorul este elev în clasa a II-a, la Şcoala Generală din Adâncata.

Vlad are nevoie de prieteni adevăraţi, are nevoie de oameni care să-i dea speranţă, cu care să vorbească, să-şi împartă bucuriile şi necazurile.

Dar el mai are nevoie şi de bani pentru a-şi procura o proteză pentru mâna dreaptă în „pensă de crab”. Nu ezitaţi să sunaţi la numărul de telefon 0230 528 719 sau la Protecţia Copilului Suceava, pentru a veni în sprijinul acestui copil şi al familiei lui.

 

Aproape 400 de minori cu handicap

În sistemul de protecţie a copilului Suceava se află 377 copii şi tineri încadraţi într-o categorie de persoane cu handicap. Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului are două centre de zi destinate copiilor cu dizabilităţi din comunitate şi două centre de recuperare, care asigură servicii copiilor din sistemul de protecţie şi din comunitate (kinetoterapie, logopedie, recuperare medicală, recuperare prin educaţie, consiliere). Echipa mobilă din cadrul Protecţiei Copilului oferă servicii de specialitate pentru 178 de copii cu dizabilităţi din comunitate (consiliere, logopedică, terapie psihologică, logopedică şi kinetoterapie).

„Serviciul de evaluare complexă şi echipa mobilă a evaluat şi consiliat la domiciliu, anul trecut, 62 de copii cu dizabilităţi şi familiile acestora.

189 de copii cu dizabilităţi au fost orientaţi către învăţământul de masă cu arie curriculară adaptată. În acest sens, au fost semnate protocoale de colaborare cu 16 primării, având ca scop respectarea drepturilor copilului cu dizabilităţi.

Copiii cu boli grave au nevoie de servicii specializate, de personal calificat, de bani pentru a putea să beneficieze de cele mai bune tratamente”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Direcţiei de Asistenţă Socială Suceava, Nicoleta Lenţa.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Copiii cu boli grave, între speranţă şi resemnare.

Comentarii