Cătălin MIHULEAC

Ion Iliescu – omul care a pus în valoare frumuseţea portului sovietic în varianta sa cominternistă – prinde acuşi, în primele zile de martie, al 79-lea trandafir în buchetul vieţii, devenind din ce în ce mai mult un Gică Petrescu al politicii româneşti. Îmi place până la admiraţie latura sa matusalemică: nu numai că pare mai tânăr comportamental, cu un secol şi ceva, ca mulţi dintre noi, dar nici un sentiment de culpabilitate nu pare să-i ciupească faianţa cu care şi-a placat pacea interioară, din pricina însoţirilor - mai mult sau mai puţin dubioase - de care s-a bucurat.

Fiindcă a avut de-a face, la viaţa lui bogată în experienţe, şi cu dictatorul Ceauşescu, şi cu iluminatul socialist Gorbaciov, şi cu saxofonistul Clinton, şi cu bolşevicul Bârlădeanu, şi cu ţărănistul Coposu, şi cu pacostea femeilor Petre Roman, şi cu minerul Miron Cozma; cu toţii lideri, fiecare pe craca sa de activitate. Dar a ajuns la suprema înţelepciune de a-l durea la trişcă de toţi şi de toate.

Dacă vreodată Ion Iliescu se va întâmpla să-şi ia şi el bilet pentru lumea ulterioară - lucru în care eu nu cred sută la sută, şi-n care el nu crede nici unu la sută – va fi perfect inutil să i se ridice un monument, cum se obişnuieşte în cazul personalităţilor atât de bengoase. Ar fi un pleonasm. Ce rost are să-i înalţi monument, când el a reuşit performanţa de a fi un monument, încă din timpul vieţii?

Eu cred că echipa de zidiri monumente trebuie doar să-l prindă pe Iliescu în clipele când aţipeşte, în mod firesc, pe la vreo întâlnire publică mai extenuantă, să-i strige „Păsărica!” şi să-l toarne pe loc în bronz, în ciuda protestelor sale, izvorâte probabil dintr-o modestie exagerată.

Când mai trage câte-un mărunt aghios prin şedinţele alea plictisitoare şi inutile, am certitudinea că Iliescu visează – zâmbind pe-o diagonală de 16 centimetri - un catren mititel, cuprinzând câteva din cuvintele cheie, care i-au marcat existenţa post-revoluţionară:

„Pentru consens luptăm cu-ntreaga oaste,
Cu trandafirul spânzurat în piept;
Când veacul greu ne bagă sula-n coaste,
Avem în frunte-un despot înţelept.”

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Ion Iliescu e o statuie în viaţă.

Comentarii