Introdusă în România de câţiva ani, analiza ADN (amprenta genetică) a fost folosită şi de procurorii criminalişti din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, în rezolvarea unor crime, precum şi a unor violuri sau tâlhării urmate de moartea victimelor.

Potrivit procurorului criminalist Lucian Beşa, de-a lungul timpului, anchetatori suceveni le-au trimis experţilor din Capitală tot felul de probe pentru a fi analizate, de la pete de sânge, de spermă sau secreţie vaginală, la fire de păr şi mucuri de ţigară.

Pe baza acestor probe, specialiştii au putut stabili amprente genetice, anchetatorii trebuind doar să dea de „proprietarii” lor sau să le compare cu ADN-ul acestora.

Cum ADN-ul este unic pentru fiecare persoană, explică procurorul criminalist, această metodă ştiinţifică este practic imbatabilă într-o anchetă.

 

Dat de gol de o pată de sânge

Unul dintre cazurile în care procurorii criminalişti s-au folosit de analiza ADN pentru a proba în instanţă vinovăţia autorului a fost crima de la Voitinel, de la începutul anului 2006.

Pe data de 29 ianuarie, postul de poliţie Voitinel a fost sesizat despre faptul că Alexandru Crăciun (63 de ani), din localitate, a fost găsit decedat în locuinţa sa. Sexagenarul era întins pe pat şi avea la nivelul capului şi al feţei mai multe plăgi sângerânde. Bătrânul locuia singur, iar uşa de la intrare era deschisă, fereastra din partea stângă a acesteia fiind spartă. Deşi casa lui Alexandru Crăciun nu era una izolată, vecinii cei mai apropiaţi fiind chiar la câţiva metri, mai toţi sătenii dădeau din umeri. Nimeni nu văzuse şi nu auzise nimic.

În cele din urmă, după ce au audiat mai multe persoane din sat, criminaliştii au ajuns şi la un anume Mihai Vătămăniuc (20 de ani), din Zvoriştea, care mai lucrase prin Voitinel, ca muncitor zilier. Cu o seară înainte, Vătămăniuc fusese văzut împreună cu victima, motiv pentru care anchetatorii l-au inclus pe lista suspecţilor.

Deşi, în primă fază, Vătămăniuc a negat că a avut vreo legătură cu crima, poliţiştii de la Investigaţii Criminale au găsit pe hainele şi pe corpul tânărului din Zvoriştea mai multe pete, posibil de sânge, pe care le-au trimis la Bucureşti, pentru a afla cui aparţin. Bănuielile oamenilor legii s-au confirmat în momentul în care specialiştii în stabilirea amprentei genetice au stabilit că petele de sânge aparţineau victimei, Alexandru Crăciun.

În cele din urmă, Vătămăniuc a recunoscut cum, pe fondul consumului de alcool şi al unui conflict spontan avut cu victima, a omorât-o în bătaie.

 

12 expertize genetice, în ultimii trei ani

În ultimii trei ani, criminaliştii suceveni au dispus efectuarea unui număr de 12 expertize genetice, concluziile primite de la Institutul de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române sau de la Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti (singurele instituţii abilitate să facă astfel de analize), fiind folosite în cursul procesului penal, ca probe, atât în susţinerea acuzării, cât şi în verificarea apărărilor autorilor infracţiunilor.

Procurorul Lucian Beşa spune că, de regulă, cele mai multe probe trimise la Bucureşti pentru aflarea ADN-ului au fost pete de sânge, găsite pe hainele suspecţilor.

La fel cum s-a întâmplat şi în cazul cumplitei crime de la Straja, din urmă cu aproximativ trei ani (24 spre 25 august 2005), atunci când o femeie din localitate (Vaselena Omania, 67 de ani) a fost omorâtă cu sălbăticie de doi fraţi, Gheorghe şi Petru Chira, în vârstă de 16, respectiv 24 de ani.

Bătrâna a fost omorâtă în bătaie de cei doi pe motiv că ar găzdui, în casa ei, partidele extraconjugale de amor ale tatălui lor. Pe hainele unuia dintre suspecţi (Petru Chira), anchetatorii au găsit mai multe pete de sânge, probe trimise la Institutul de Criminalistică din cadrul Poliţiei Române pentru stabilirea ADN-ului. Chiar şi în cazul în care cei doi fraţi nu şi-ar fi recunoscut fapta, anchetatorii tot ar fi reuşit să le probeze vinovăţia, întrucât ADN-ul găsit în urma analizei acelor pete de sânge era al bătrânei în vârstă de 67 de ani.

 

Coadă la laboratoarele unde se fac analize ADN

Din nefericire, dat fiind faptul că cele două laboratoare în care se fac astfel de teste sunt suprasolicitate, o analiză ADN poate dura luni în şir sau chiar ani.

„Durata medie de finalizare a unei astfel de expertize este de aproximativ 5 luni, însă din cauza capacităţii laboratoarelor de a efectua astfel de expertize, în unele cauze aceste perioade au fost mult depăşite”, susţine Dumitru Dâmbu, procurorul şef al Secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.

Amprenta genetică a fost proba de necontestat în instanţă şi în cazul crimei din satul Poienari, din 10 aprilie 2005, faptă comisă de Vasile Nemţanu, în vârstă de 37 de ani. Prins în timp ce încerca să fure o vacă din grajdul unui consătean, Petru Epure, în vârstă de 63 de ani, Neamţeanu l-a omorât pe acesta cu două lovituri de topor în cap.

„Pe pantalonii şi adidaşii autorului s-au descoperit pete de sânge care aveau profilul genetic al victimei”, a declarat procurorul Lucian Beşa.

 

O metodă costisitoare

Din păcate, analiza ADN este destul de scumpă, astfel încât procurorii apelează la această metodă doar în cazurile mai dificile, în care probatoriul existent nu e suficient pentru a proba vinovăţia unuia sau mai multor autori. Anul trecut, o singură determinare genetică ajungea la aproximativ 1500 de lei. De regulă, anchetatorii solicită mai multe teste, uneori numărul acestora ajungând şi la câteva zeci.

„E foarte important ca proba să fie recoltată perfect de la locul faptei, fără a se amesteca cu urme biologice ale altor persoane şi fără a se produce alterări. Să nu fie contaminată”, explică procurorul Beşa.

Criminalistul explică faptul că proba ADN nu poate înlocui ancheta poliţiştilor şi a procurorilor, aceştia din urmă trebuind să facă legătura între amprenta genetică găsită la locul faptei şi infractor sau cercul de suspecţi de la care se prevalează mostre comparative.

Beşa a exemplificat cazul dosarelor de mare violenţă înregistrate cu autor necunoscut, în care deşi au fost găsite probe pe baza cărora s-a stabilit profilul genetic al autorilor, aceştia din urmă nu au fost încă identificaţi.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Expertizele genetice - ADN, folosite şi la Suceava, în rezolvarea unor crime.

Comentarii