"

După trei decenii de la sistare, în vara acestui an au fost reluate cercetările arheologice în Cetatea de Scaun a Sucevei.

Prospecţiunile arheologice, efectuate parţial începând cu anul 1953, care au încetat odată cu desfiinţarea, în anul 1977, a Direcţiei Monumentelor Istorice, au fost redeschise la sfârşitul lunii august a.c. şi se circumscriu proiectului „Reabilitarea Cetăţii de Scaun şi a zonei de protecţie a acesteia”.

Proiectul, în care SC „Relians Corp” SRL are rol coordonator, Institutul Naţional al Monumentelor Istorice Bucureşti oferă soluţiile de specialitate, iar Complexul Muzeal Bucovina (CMB) are sarcina efectuării cercetărilor arheologice, este finanţat de Primăria municipiului Suceava.

Colectivul de cercetare, alcătuit din arheologii Florin Hău şi Sorin Dejan, tocmai a luat ultimele profile şi a încetat la sfârşitul săptămânii trecute lucrările, cu convingerea fermă că ele vor fi continuate în anul următor, mai ales că rezultatele săpăturilor au dus la o serie de concluzii interesante. „Este un prim pas adevărat şi serios cu privire la soarta cetăţii”, a subliniat Florin Hău, accentuând faptul că cercetările arheologice vizează obţinerea datelor planimetrice şi stratigrafice din sectorul de nord-est, „cel mai vulnerabil sector al cetăţii”. El a precizat că în acest sector al Cetăţii de Scaun a Sucevei „se întâlnesc două structuri arhitecturale majore ale monumentului, vechiul fort muşatin, din sec. al XIV-lea şi complexul de articulări zidite în timpul domniei lui Ştefan cel Mare, din cea de-a doua jumătate a sec. al XV- lea”.

Terenul din această zonă oferă semne de instabilitate

Săpăturile efectuate marchează, aşa cum a ţinut el să sublinieze, „redeschiderea, după trei decenii, a cercetărilor arheologice în cetate”. Rezultatele acestei campanii de vară-toamnă au scos în evidenţă situaţia complexă din sectorul de nord-est al cetăţii. Cu prilejul săpăturilor au fost identificate câteva tronsoane de zidărie din cea de-a doua jumătate a sec. al XV- lea, care permit „corectarea unor date planimetrice cunoscute iniţial”. Au fost datate câteva tronsoane de fundaţii din etapa de zidire ştefaniană, zidire „efectuată cu ocazia amenajării celor trei porţi monumentale din curtea interioară”.

Arheologii speră să găsească totodată urme care să confirme existenţa unei porţi de intrare de pe latura de nord a cetăţii, care asigura accesul dinspre Biserica Sf. Gheorghe - Mirăuţi, poartă care a aparţinut etapei muşatine, lucru care „ar lămuri o pată albă de istorie” şi ar oferi totodată elementele unor „soluţii noi pentru restaurarea cetăţii”.

În paralel cu acest proiect pe care îl finanţează, Primăria municipală urmăreşte totodată să clarifice şi regimul de proprietate al Cetăţii de Scaun, monument pe care îl administrează CMB Suceava.

"

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Reluarea cercetărilor arheologice în Cetatea de Scaun a Sucevei.

Comentarii