Doru POPOVICI

Înainte de a intra în subiectul pe care mi l-am propus pentru azi, vreau să-i aduc un omagiu postmortem lui Bălan, campionul european la fotbal, cel care s-a sinucis alaltăieri. Şi să mă întreb, desigur retoric, ce ţară-i aia în care unul din cei care au obţinut cea mai mare performanţa în cel mai popular şi mai iubit sport, ajunge în sapă de lemn şi nu mai găseşte altă soluţie decât asta. Dacă nu mă înşel, legea aia cretină conform căreia primesc rente viagere cei care obţin medalii la campionate mondiale/europene de nu ştiu ce fel de dansuri poreclite "arte marţiale" sau de radiomodelism, nu operează şi în cazul Cupei Campionilor/Champions' League la fotbal, fiindcă asta "nu se pune" la echipe de club, din moment ce există Campionatul European la nivel de echipă naţională. Poate greşesc eu, nu ştiu, chiar nu am verificat, dar simplul fapt că un veritabil erou al fotbalului românesc ajunge la sinucidere este monstruos. Dumnezeu să-l odihnească!

Trec la chestia cealaltă. Agenţia Mondială Antidoping a venit zilele trecute cu o iniţiativă absolut incredibilă: aceea de a-i suspendă pe sportivii ruşi din toate sporturile, pe termen nelimitat! Motivul? Evident, utilizarea dopingului de tot felul, zice-se că la comanda guvernamentală, ba şi cu complicitatea Agenţiei Naţionale Antidoping care cică ar fi distrus sau falsificat peste 1.500 de probe! Printre sportivii propuşi nominal la suspendare pe viaţă se numără şi o campioană olimpică de atletism. Chestia nu mă surprinde absolut deloc. În anii '80, "campioni" la utilizarea dopingului erau sportivii din Republica Democrată Germană, performanţele lor din atletism sau înot fiind de domeniul fantasticului. Printre ei erau înotătoare şi atlete cu barbă, băieţi cu braţele ca picioarele lui Roberto Carlos, domnişoare fără sâni dar cu voci de baritoni şi alte asemenea "accidente". Dincolo de situaţiile tragicomice, este limpede că marea performanţă nu se mai obţine în ziua de azi decât cu suportul masiv al medicinii. Ciclismul, atletismul, înotul sunt în continuare în capul listei. Dar când vezi fotbalişti alergând că demenţii 90 de minute şi apoi părând ca scoşi din cutie, nu poţi să nu te întrebi: de ce naiba nu s-o da libertate deplină la doping? Adică de ce marijuana să fie la liber în Olanda, SUA şi alte ţări, iar steroizii nu?