Foioasele folosesc un mecanism celular elaborat, ce provoacă, toamna, desprinderea frunzelor, care vara sunt adevărate "celule solare", dar iarna devin inutile, potrivit unui studiu publicat în Science şi preluat de telegraph.co.uk.

Fiecare frunză are un strat special numit de cercetători "zona de extirpare". Când soseşte toamna, celulele din acest strat încep să se umfle, încetinind transportul substanţelor nutritive primite de la trunchi, până când această zonă este izolată total printr-o linie de demarcaţie, unde frunza se va desprinde de creangă. Un strat protector "vindecă" rana, prevenind evaporarea apei şi împiedicând intrarea gândacilor, arată noul studiu, realizat de cercetătorii de la Imperial College din Londra, autorii studiului.

Descoperirea urmează unui alt studiu care explică cum se formează culorile frunzişului toamna. Se pare că frunzele devin galbene odată ce pierd clorofila, care generează energie, dar noua culoare atrage gândacii, aşa că anumite specii de arbori produc un pigment roşu pentru a se proteja de insecte.

"Dacă riscul de atac din partea insectelor este mare, provocând copacului pierderi mai mari decât cele de producere a pigmentului roşu, toamna, arborele va avea mai multe beneficii dacă îşi "înroşeşte" frunzişul. Dacă acest risc este mic, copacul poate rămâne galben", a spus profesorul Thomas Döring, unul dintre autorii studiului.

Înţelegerea "procesului de extirpare", prin care arborii şi florile înlătură frunzele şi petalele, poate avea aplicaţii în dezvoltarea de noi specii, prin inversarea acestui mecanism - cum ar fi bradul de Crăciun care nu-şi pierde acele.

Savanţii au descoperit că mecanismul celular natural care provoacă înlăturarea frunzişului în lunile reci este determinat genetic.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Cercetătorii au descoperit de ce cad frunzele toamna.

Comentarii