Faptele bune şi dezinteresate, altruismul şi disponibilitatea gratuite sunt doar o iluzie. Nici unul dintre noi nu este un înger coborât pe pământ, ci toţi suntem doar nişte muritori de rând în căutarea unor satisfacţii.

Deşi nu este tocmai uşor să recunoaştem, oamenii se comportă frumos, sunt drăguţi, atenţi şi disponibili doar pentru că le convine. Iar acest adevăr crud este confirmat chiar şi de oamenii de ştiinţă. Creierul uman reacţionează la "compensaţiile" sociale la fel ca la bani. Cu alte cuvinte, o reputaţie bună este la fel de satisfăcătoare ca un salariu onorabil. Cei care au dezvăluit adevăratele intenţii ale "boniştilor" sunt mai mult cercetători japonezi de la Japanese Institute for Physiological Sciences, care sunt de părere că oamenii interesaţi să îşi facă o bună reputaţie, care să îi protejeze în faţa oricăror critici, au tendinţa să fie mai altruişti.

Oamenii de ştiinţă coordonaţi de Norihiro Sadato, au "fotografiat" cu ajutorul rezonanţei magnetice 19 persoane, care urmau să primească premii în bani sau "compensaţii" de tip social. În urma examinării rezultatelor, nu mică le-a fost surpriza să constate că recunoaşterea primită de la ceilalţi activează aceeaşi zonă cerebrală, care se "aprinde" când primim bani. Studiul, dat publicităţii de revista Neuron, oferă o primă explicaţie ştiinţifică cu privire la comportamentul altruist şi faptele bune, pe care din când în când le facem sau de ale căror avantaje beneficiem.

 

 

"Interesul poartă fesul".

Iar descoperirile nu se opresc aici. În acelaşi număr al revistei, a fost dat publicităţii un studiul al echipei de cercetători coordonaţi de Caroline Zink de la National Institute of Mental Health dei Nih din Bethesda (SUA), care a avut drept obiectiv analizarea efectelor pe care relaţii cu persoane cu un statut social diferit îl au asupra creierului, cercetătorii încercând astfel să înţeleagă de ce acest factor influenţează atât de mult comportamentul, reacţiile şi chiar şi sănătatea oamenilor.

Oamenii de ştiinţă au identificat regiunile neurale activate în momentul în care sunt elaborate informaţiile cu privire la situaţia financiară a ierarhiei sociale cu ajutorul unui grup de voluntari, care au participat la un joc interactiv. Fiecare dintre aceştia era convins că joacă împreună cu doi colegi, unul cu o funcţie superioară şi altul cu funcţie inferioară. În realitate însă, aceşti parteneri nu existau. Cercetătorii manipulau jocul, păcălind fiecare voluntar, cu ajutorul unor imagini proiectate pe mai multe ecrane. În seria de experimente, ierarhia socială a celor trei parteneri de joc uneori rămânea neschimbată, alteori însă se modifica "pe parcurs".

 

Ierarhia socială.

Oamenii de ştiinţă au constatat că zonele cerebrale care se activează în momentul interacţiunii cu un şef sunt diferite de cele care se aprind în caz contrar. Mai înainte de toate, specialiştii au "fotografiat" zonele care se activează când se modifică ierarhia socială, constatând că acestea coincid cu zonele implicate în metabolismul emoţiilor şi al conştientizării sociale. "Activitatea acestor regiuni, reprezintă un răspuns emoţional la relaţia cu jucătorul superior, care se manifestă doar atunci când ierarhia e dinamică. Aşadar, o acţiune, deşi irelevantă pentru obiectivul jocului, poate avea consecinţe în ierarhia socială a protagonistului", cred specialiştii. Practic, creierul nostru reacţionează în mod diferit în faţa unui şef sau a unui subaltern, însă doar atunci când există posibilitatea de a schimba poziţia în ierarhia socială.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Bunătate sau ipocrizie?.

Comentarii