Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
România solicită în dezbaterea privind modificarea politicii agricole europene o creştere mai rapidă a subvenţiilor în noile state membre, amânarea introducerii unor norme de bunăstare a animalelor şi aplicarea de măsuri compensatorii pentru fermierii din anumite zone.
Politica Agricolă Comună (PAC) trece printr-un proces de restructurare, pentru care au fost începute consultări din luna noiembrie a anului trecut, după ce Comisia Europeană a prezentat un proiect de reformă.
În urma poziţiilor exprimate de către statele membre, inclusiv România, CE a prezentat în luna iunie a acestui an un pachet de propuneri legislative menite să înlocuiască/modifice principalele regulamente de funcţionare a PAC.
Propunerile Comisiei privind subvenţiile sunt printre cele mai importante pentru România, care, împreună cu alte state membre, susţine creşterea mai rapidă a plăţilor acordate fermierilor din noile state membre, pentru o aliniere mai grabnică la nivelul din celelalte ţări ale blocului comunitar.
Pe lângă plata unică la hectar, fermierii primesc şi o plată complementară, de la bugetul naţional. România poate folosi fonduri pentru dezvoltare rurală pentru a finanţa plăţile complementare, timp de trei ani de la aderare, şi a solicitat menţinerea acestei opţiuni şi după 2009.
Eliminarea plăţilor cuplate de producţie
O altă propunere de modificare a Politicii Agricole Comune care vizează subvenţiile este eliminarea plăţilor cuplate de producţie. În prezent fermierii primesc un sprijin deculpat de producţie (plată unică pe hectar sau pe fermă), dar şi o serie de subvenţii care depind de nivelul producţiei.
"Pentru anumite culturi mai există cuplare, cum ar fi hamei, tutun, vitele pentru carne. Intenţia Comisiei este de a elimina aceste plăţi şi de a cumula toată subvenţia pe fermă sau pe hectar. Se pare că sunt şanse mari să fie aplicată această măsură. Chiar dacă noi în principiu nu ne-am opus, am considerat că pentru anumite sectoare sensibile ar trebui să fie o cuplare parţială pentru a menţine producţia în anumite regiuni", a arătat ministrul agriculturii, .Dacian Cioloş.
Alte propuneri ale Comisiei privind plăţile sunt includerea posibilităţii de realizare a plăţilor directe în două tranşe şi definirea beneficiarului, eventual excluderea firmelor care nu au ca principal obiect de activitate agricultura.
În ceea ce priveşte regulile de eco-condiţionalitate (normele pe care trebuie să le respecte un fermier pentru a avea dreptul la subvenţie), propunerea Comisiei de simplificare este agreată şi de România, care susţine totodată amânarea aplicării unor norme de bunăstare animală.
Această poziţie a fost exprimată şi în dezbaterile anterioare, dar Comisia a propus ca normele de bunăstare animală să fie aplicate din 2014 în România şi Bulgaria, nu din 2016, aşa cum ceruse România.
Gestionarea riscurilor
În ceea ce priveşte gestionarea riscurilor, ideea avansată iniţial de România a fost constituirea unui fond pentru finanţarea unor măsuri, însă Comisia Europeană a propus ca finanţarea să fie asigurată la nivelul fiecărui stat membru.
Un alt subiect în dezbatere este legat de măsurile de intervenţie, pe care Comisia Europeană vrea să le elimine. Poziţia României este de păstrare a acestor mecanisme, ca "plasă de siguranţă".
În ceea ce priveşte cota de lapte, care ar urma să crească anual până la eliminarea sistemului în 2015, părerile statelor membre sunt împărţite, ţările mari producătoare de lapte fiind îngrijorate că eliminarea sistemului ar putea duce la o scădere brutală a preţului.
"România a susţinut eliminatea cotelor pentru că noi avem o cotă inferioară consumului şi am putea ajunge la blocarea dezvoltării sectorului. În acelaşi timp însă, eliminarea trebuie însoţită de măsuri de compensare pentru anumite zone unde producţia ar putea dispărea, cum e regiunea de munte", a arătat ministrul Agriculturii.
Propunerea Comisiei este însă ca statul membru să suporte măsurile compensatorii, prin reducerea procentuală a plafonului destinat subvenţiilor la hectar.
