Veniturile totale medii lunare ale unei gospodării s-au situat, în primul trimestru, în termeni nominali, la 1.998 lei, în timp ce cheltuielile s-au plasat la 1.806 lei, sumele alocate produselor alimentare şi băuturilor nealcoolice deţinând cea mai mare pondere, potrivit INS.

Veniturile totale obţinute de o persoană au fost de 685 lei, iar cheltuielile de 619 lei, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

Potrivit metodologiei INS, veniturile totale le includ atât pe cele băneşti, cât şi pe cele în natură.

Astfel, veniturile băneşti au fost în medie de 1.612 lei lunar pe gospodărie (553 lei pe persoană), iar veniturile în natură, de 386 lei lunar pe gospodărie (132 lei pe persoană).

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri, cu o pondere de 51,1% din totalul fiecărei gospodării.

La formarea veniturilor totale au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale în proporţie de 21,8%, veniturile din agricultură cu 1,9%, veniturile din activităţi neagricole independente cu 2,4% şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei cu 0,4%, respectiv 1,6%.

Veniturile din prestaţii social includ printre altele veniturile din pensii, indemnizaţiile pentru concedii de boală şi maternitate, prestaţiile din fondul de şomaj sau prestaţiile de asistenţă socială.

Diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcţie de mediul de rezidenţă, notează INS.

 

Diferenţe rural-urban

În primul trimestru, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 42,1% mai mari faţă de cele ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 14,9% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor.

În mediul urban, veniturile medii ale gospodăriilor s-au ridicat la 2.294,86 lei pe lună, în timp ce în mediul rural au fost de 1.615,16 lei.

Datele INS arată că, în oraşe, veniturile au provenit în proporţie de 63,5% din salarii, în timp ce 20,2% au fost generate din prestaţii sociale, iar 10,6% au fost venituri în natură.

În acelaşi timp, la sate principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 38% din total.

Cea mai mare parte a acestora, respectiv 33,1% din totalul veniturilor, a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând numai 4,9% din totalul veniturilor.

O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale (28,5%) şi celor din prestaţii sociale (24,7%).

Cheltuielile totale înglobează atât cheltuielile băneşti, cât şi contravaloarea consumului uman şi furajer de produse agroalimentare din resursele proprii ale gospodăriei.

 

Pe ce se cheltuiesc banii

În primul trimestru, cheltuielile au reprezentat 90,4% din veniturile totale.

Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării au fost consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare), se arată în comunicatul INS.

În structura pe destinaţii a cheltuielilor sunt incluse şi cheltuielile pentru investiţii, respectiv cumpărarea sau construcţia de locuinţe, achiziţia de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei sau cumpărarea de acţiuni.

Unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor de consum sunt determinate de mediul de rezidenţă.

Astfel, în timp ce nivelul cheltuielilor de consum, calculate ca medii lunare pe o gospodărie, este mai mare în urban faţă de rural cu 576 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 73 lei.

Aceasta derivă din faptul că, la sate, 48,9% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii. În urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 22,6% din cheltuielile pentru consumul alimentar.

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum, produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul întâi, în medie, 40,3% din consumul gospodăriilor.

O componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuinţă, respectiv, pentru apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei.

În primele trei luni, pentru locuinţă a fost alocată o sumă echivalentă cu 23,2% din cheltuielile de consum.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Venituri medii de 1.998 lei şi cheltuieli de 1.806 lei, în gospodăriile româneşti.

Comentarii