Expoziţie de ceramică Cucuteni - Arc peste timp

La Muzeul de Istorie din municipiul Suceava s-a deschis ieri expoziţia artiştilor ceramişti teleormăneni Ion şi Nicoleta Elena Mitroi, expoziţie care etalează piese ce valorifică creativ linia şi cromatica ceramicii cucuteniene.

Ceramică realizată manual, pictată pe lut crud cu pigmenţi naturali

Invitaţi să participe la cea de-a XVI-a ediţie a Târgului meşterilor populari care se desfăşoară în aceste zile în Muzeul Satului Bucovinean de pe platoul Cetăţii de Scaun a Sucevei, artiştii ceramişti Ion şi Nicoleta Elena Mitroi, din Roşiorii de Vede (care au mai avut la Suceava, cu doi ani în urmă, o expoziţie de ceramică şi sculptură intitulată „Miracolul focului”), au venit cu o nouă expoziţie, în care prezintă vase cu forme, motive decorative şi cromatică specifice ceramicii cucuteniene.

Vasele, realizate manual din argilă de Potigrafu, pictate pe lut crud cu pigmenţi naturali, uscate liber, şlefuite, arse în cuptor (la 980 - 1000 de grade Celsius) şi lustruite după ardere cu ceară de albine, au o patină aparte, pe care vopselele şi lacurile sintetice nu o pot reproduce.

Soţii Mitroi realizează astfel de vase de mai bine de zece ani

Ion Mitroi, absolvent al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti (secţia ceramică, sticlă, metal), şi soţia sa, Nicoleta Elena Mitroi (absolventă a Universităţii Politehnice Bucureşti), realizează astfel de vase de mai bine de zece ani.

În primăvara acestui an, soţii Mitroi au avut o expoziţie de anvergură la Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” din Capitală, principala poartă aeriană a României. Expoziţia, cu genericul „Rădăcini de ceramică”, s-a circumscris proiectului intitulat „Un zbor de 100 de ani”, prin care Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti a celebrat doi iluştri pionieri ai aviaţiei româneşti şi mondiale, Aurel Vlaicu şi Henri Coandă.

Ca sculptor, Ion Mitroi vede altfel forma spaţială a vaselor pe care le modelează

Directorul general adjunct al Muzeului Bucovinei, Ion Mareş, a spus la vernisaj că apreciază fiecare piesă în parte, cu atât mai mult cu cât cei doi ceramişti, „care provin dintr-o zonă cu altă cultură istorică, se ocupă de cultura Cucuteni”. Ca sculptor, Ion Mitroi, care realizează şi suporturile de fier pentru piesele ceramice mai mari, a mărturisit că vede altfel forma spaţială a vaselor pe care le modelează, unele dintre ele având forme aparte, cu deschiderea asemănătoare unor instrumente muzicale de suflat (trompete). Unele piese ceramice au profilul unor siluete de păsări, altele au câte două, trei guri de deschidere la acelaşi vas.

„Ceramica te obligă să te apropii de puritatea naturii”

Vasele din argilă ale artiştilor teleormăneni, care reproduc formele neolitice ale ceramicii cucuteniene, au devenit deja o „marcă” recunoscută pentru soţii Mitroi. „Am abordat - spune Ion Mitroi - de-a lungul experienţei mele artistice o varietate de materiale, metal, piatră, lemn, sticlă, dar ajungând la ceramică şi, inevitabil, la arta Cucuteni, s-a produs genul acela de întâlnire care poate schimba viaţa unui om, iar acest lucru a fost o cale fără întoarcere”.

„Ceramica - subliniază Ion Mitroi - este un material special, care cere o îndepărtare de tumultul citadin, de supertehnologizare. Ceramica te obligă să te apropii de puritatea naturii”.

Agendă încărcată în continuare

Ion Mitroi, care în intervalul 11-17 iulie a coordonat un atelier de creaţie în arta olăritului la Conacul Goleşti (un atelier de vară care a antrenat circa 200 de copii şi 50 de cadre didactice de la şcolile argeşene), iar în intervalul 18 - 23 iulie a organizat, la atelierul său de la Măldăeni, prima ediţie a unei tabere de creaţie cu genericul „Cucuteni 5000 - Arc peste timp” (la care au participat 35 de copii), spune că agenda este încărcată în continuare.

După Târgul meşterilor populari din Muzeul Satului Bucovinean, soţii Mitroi vor participa la Târgul meşteşugarilor de la Botoşani, în cea de-a doua jumătate a lunii august vor merge la Târgul de meşteri de la Mamaia, iar în septembrie sunt invitaţi la Târgul olarilor de la Sibiu (unde anul trecut au obţinut Premiul pentru creativitate).