Meşterul ceramist Iurie Cucuietu

Între meşterii populari care au făcut parte din colectivul celei de-a VII-a ediţii a Taberei de creaţie de la Păltinoasa, tabără care s-a desfăşurat în intervalul 11 - 17 iulie a.c. la „moşia” meşterului cioplitor Toader Ignătescu de pe malul pârâului Bucovăţ, s-a aflat pentru prima oară şi un meşter olar, basarabeanul Iurie Cucuietu, din localitatea Drochia.

Singurul olar din regiunea lui care mai practică olăritul tradiţional

Membru al Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova, Iurie Cucuietu, care este singurul olar din regiunea lui care mai practică olăritul tradiţional (frământând lutul manual şi realizându-şi produsele fără să recurgă la matriţe), predă educaţia plastică şi tehnologică (istoria şi meşteşugul olăritului) elevilor de gimnaziu de la Liceul „Mihai Eminescu”, din oraşul Drochia.

Este un meşter consacrat, cu participări numeroase la târgurile de meşteşugari din Republica Moldova şi România (dacă amintim doar participările la Târgul Cucuteni, de la Iaşi, Târgul Olarilor „Ochi de Păun”, de la Rădăuţi, sau la târgurile meşterilor populari de la Gura Humorului, Suceava şi Botoşani), iar cu câţiva ani în urmă (2005) Gheorghe Doni a publicat peste Prut o carte intitulată „Meşterul ceramist Iurie Cucuietu”.

Ceramistul basarabean a deprins meşteşugul modelării lutului la Şcoala de Arte Plastice din Drochia, şcoală înfiinţată în anul 1974, care a format mulţi artişti cu renume precum pictorii Mihai Leahu şi Gheorghe Ganziuc.

Povestea viţei de vie, de la poamă la vin bun

În Tabăra de la Păltinoasa l-am găsit pe Iurie Cucuietu lucrând la un vas decorativ, un vas realizat manual „în tehnica şnur” („o tehnică veche”, cum precizează el), o piesă de dimensiuni mari „pentru încăpere, sau pentru grădină”.

Oala de lut este o adevărată poveste a viţei de vie, de la vegetare şi legare cu rod, „poama”, cum spune meşterul Iurie Cucuietu, se transformă în „licoare parfumată” parcurgând drumul de pe dealurile însorite către pivniţa unde mustul îşi potoleşte bolboroseala şi devine vin bun.

Vasul, cu ornamentaţie barocă din lut frământat, frunze de viţă, vrejuri, ciorchini de struguri, pivniţă boltită cu intrare ferecată, dar şi ghirlande de flori („pentru că acum - spune zâmbitor Iurie Cucuietu - în luna lui iulie florile sunt foarte frumoase la munte”) va fi ars (la 1000 de grade Celsius) într-un cuptor de la Marginea, acolo de unde s-a procurat şi lutul.

Chipuri din lut

Iurie Cucuietu nu face numai vase utilitare sau decorative, ci modelează din lut figurine şi personaje cu chipuri caricaturale. Personaje de poveste sau figurine umane în ipostaze diverse (cioban, naist, ceteraş...), chipuri din lumea satului basarabean. Participările sale la târgurile de meşteri l-au determinat să inventeze şi să modeleze din argilă lucruri de o mare diversitate, clopote şi plachete decorative, animale şi păsări, mici figurine şi vase cu chip uman.

„Figurinele plăsmuite de el sunt naive, dar vii”, scria cineva despre chipurile de lut modelate de Iurie Cucuietu.

La Păltinoasa, meşterul olar a venit împreună cu fiica sa, Lia (elevă în clasa a XII-a la Liceul „Mihai Eminescu” din Drochia), care îi calcă pe urme şi modelează figurine din argilă cu gândul că la anul, după absolvirea liceului, se va înscrie la Universitatea de Arte din Iaşi.