Şeful CSM: Majoritatea criticilor din Raportul CE vin pe fondul lipsei de dialog instituţional

"Documentul publicat azi (miercuri-n.r.) de Comisia Europeană nu este doar un document politic sau tehnic, el reprezintă mult mai mult pentru întreaga societate românească: Raportul ne spune că România se află pe drumul ireversibil al integrării europene, că românii au speranţa unui trai sigur şi predictibil, similar cetăţenilor din celelalte state membre. Iar din acest punct de vedere, sistemul de justiţie este unul din factorii esenţiali ce pot şi trebuie să asigure această speranţă", spune judecătorul Dumbravă.

Din punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii, afirmă Dumbravă, raport este bun, pozitiv, "ce reflectă, de o manieră obiectivă, progresele înregistrate de România de la precedentul raport anual (iulie 2010)". "Raportul punctează şi unele neîmpliniri, dar Comisia Europeană accentuează cât se poate de limpede faptul că de la precedentul raport şi până în prezent au fost făcuţi paşi importanţi pentru îndeplinirea cerinţelor şi recomandărilor", susţine sursa citată.

Dumbravă subliniază că Mecanismul de Cooperare şi Verificare instituit de comun acord de Comisia Europeană şi România în anul 2006 "a reprezentat o şansă pentru parcursul reformei în justiţie în perioada postaderare şi, în acelaşi timp, a reprezentat un cadru în care autorităţile responsabile româneşti pentru reforma în justiţie s-au întâlnit şi au fost astfel determinate să acţioneze în această direcţie".

"Trendul pozitiv al eforturilor autorităţilor româneşti în direcţia reformei în justiţie legitimează România ca în viitorul apropiat să ia în calcul ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare de către Comisia Europeană, cu condiţia esenţială, însă, a continuării şi dezvoltării direcţiilor modernizării justiţiei româneşti şi a demonstrării determinării autorităţilor româneşti de a nu întrerupe cursul reformei în justiţie şi de a nu a afecta independenţa justiţiei", a spus el.

În acest sens, arată judecătorul Dumbravă, pornind de la recomandarea Comisiei Europene din acest raport de creare a unui grup de monitorizare a progreselor în reforma justiţiei, România trebuie să-şi creeze propriul mecanism intern de cooperare şi verificare între autorităţile statului responsabile de reforma în justiţie, inclusiv prin adoptarea unei strategii care să conţină termene, responsabili, indicatori cheie de performanţă, cu implicarea şi a componentelor sistemului de justiţie (instanţe, parchete, avocaţi, notari, executori judecătoreşti), precum şi a societăţii civile. Efortul până la urmă cade în responsabilitatea exclusivă a autorităţilor publice româneşti şi, instituirea unui astfel de mecanism intern funcţional, nu poate decât să dea seama de maturizarea acestor autorităţi publice.

"În lipsa unui factor coagulant, CSM se oferă a fi un liant în această direcţie, cu condiţia ca toţi factorii indicaţi anterior să accepte necesitatea creării unui astfel de mecanism intern, precum şi de-şi impune ca obiectiv ridicarea monitorizării Comisiei Europene pe mecanismul de cooperare şi verificare", a mai spune Dumbravă.

Şeful CSM arată că "majoritatea criticilor din raport vin pe fondul lipsei de dialog şi conlucrării adecvate şi susţinute între instituţiile statutului pe obiective importante".

"Izolarea fiecărei autorităţi şi instituţii publice cu responsabilităţi în justiţie doar pe domeniul specific conduce la o lipsă de perspectivă a modernizării justiţiei, la ruperea unui ritm firesc pentru reforma în justiţie. Cearta şi gâlceava instituţională, uneori depăşindu-se limita rezonabilităţii instituţionale - cum ar fi acuzele vădit denigratoare la adresa întregului corp profesional al magistraţilor din partea unor autorităţi publice sau ale unor politicieni - reprezintă mai degrabă piedici majore în direcţia reformei în justiţie şi, în acelaşi timp, induc neîncredere şi nesiguranţă în rândul cetăţenilor", declară Horaţius Dumbravă.

Astfel, având în vedere recomandările Raportului Comisiei Europene din 20.07.2011, CSM adresează solicitarea către toate autorităţile publice, în special Guvernului României şi Parlamentului, precum şi Preşedintelui României, de a continua şi finaliza discuţiile cu reprezentanţii sistemului judiciar în vederea încheierii unui acord naţional transpartinic şi independent de ciclurile electorale, pentru susţinerea justiţiei ca domeniu strategic de interes naţional pentru România, de consolidare şi modernizare a justiţiei, inclusiv din punct de vedere legislativ, logistic şi financiar.

"Nu în ultimul rând, Raportul reflectă provocarea majoră pe care o reprezintă intrarea în vigoare a celor patru noi coduri nu numai pentru sistemul de justiţie, dar şi pentru întreaga societate românească. Fără o finanţare adecvată şi un plan coerent de pregătire a magistraţilor, fără politici publice în direcţia pregătirii cetăţenilor în raport cu drepturile, obligaţiile şi responsabilităţile acestora înscrise în noile coduri, implementarea acestor patru noi coduri poate fi pusă sub semnul întrebării. România, autorităţile publice româneşti, nu-şi pot permite nicio sincopă, pentru că modernizarea cu adevărat a României depinde şi de aplicarea adecvată a codurilor. De aceea, şi din această perspectivă, autorităţile şi instituţiile publice, toate profesiile juridice au datoria de a găsi soluţii împreună şi coordonat", mai spune şeful CSM.

De asemenea, CSM atenţionează asupra responsabilităţii colective în lupta împotriva corupţiei. Astfel, contrar opiniei vehiculate, justiţia nu este decât ultima verigă în acest mecanism. Revine instituţiilor şi celorlalte autorităţi să îşi asume măsuri clare de prevenire a corupţiei. După cum revine cetăţeanului obişnuit obligaţia de a respecta integritatea sistemelor cu care vine în contract şi a nu încerca coruperea oficialilor.

În scurta prezentare a recomandărilor raportului CE din iulie 2011 privind MCV, Dumbravă a indicat "eforturile şi demersurile CSM - în noua sa componenţă - pentru îndeplinirea recomandărilor Comisiei, ce intră în domeniul său de responsabilitate, au fost apreciate pozitiv, aşteptându-se rezultate ale acestor eforturi în viitorul apropiat în sensul de a demonstra prin măsuri concrete angajamentul său pentru reformă".

În timp ce aspectele critice se referă cu precădere la probleme de sistem, precum lipsa unei strategii comune a autorităţilor publice responsabile privind progresul reformei în justiţie, insuficienţa fondurilor alocate pentru pregătirea magistraţilor în vederea intrării în vigoare a noilor coduri, insuficienţa resurselor umane, durata procedurilor în special în cauzele de mare corupţie.

"Aşadar, iată recomandările Raportului Comisiei Europene din 20 iulie 2011 pentru sistemul judiciar:

a. Adoptarea unui plan cuprinzător de implementare a noilor coduri, asigurarea de resurse suficiente pentru formare profesională şi reorganizarea instanţelor şi a parchetelor, creşterea capacităţii Institutului Naţional al Magistraturii şi adoptarea propunerilor acestuia pentru îmbunătăţirea trainingului şi a standardelor de recrutare.

b. Finalizarea unei analize detaliate a dezechilibrelor din volumul de muncă în cadrul sistemului judiciar în pregătirea viitoarea evaluări funcţionale a sistemului judiciar.

c. Finalizarea propusei evaluări funcţionale a sistemului judiciar şi implementarea recomandărilor acestuia, adoptarea unui plan de acţiune şi a unui calendar cu obiective şi indicatori pentru reformă.

d. Crearea unui cadru pentru monitorizarea progreselor în reforma sistemului judiciar, pentru implementarea planului de mai sus, implicând toţi factorii implicaţi din sistem şi societatea civilă.

e. Demonstrarea unui istoric în decizii transparente şi obiective referitoare la numiri, hotărâri disciplinare şi evaluări profesionale şi implementarea unui sistem obiectiv şi transparent de promovare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

f. Demonstrarea unui istoric al Inspecţiei Judiciare în analizarea şi îmbunătăţirea practicii judiciare şi continuarea reformei Inspecţiei Judiciare.

g. Finalizarea publicării electronice a întregii jurisprudenţe şi aplicarea unor măsuri menite să asigure că motivarea hotărârilor este realizată în conformitate cu legea şi la timp.

h. Luarea unor măsuri urgente pentru îmbunătăţirea practicii judiciare şi a managementului cazurilor şi accelerarea cazurilor importante de înaltă corupţie pentru a evita împlinirea termenelor de prescripţie.

i. Continuarea reformei ICCJ în vederea întăririi rolului său de instanţă de casaţie şi creşterea capacităţii sale de a soluţiona cauzele de corupţie la nivel înalt.

j. Continuarea îmbunătăţirii caracterului disuasiv şi a consecvenţei sancţiunilor aplicate de instanţe în cauze de corupţie la nivel înalt şi demonstrarea unor rezultate mai bune în cercetarea, urmărirea şi judecarea fraudelor fondurilor UE şi în achiziţiile publice.

k. Adoptarea unor norme clare în consultare cu sistemul judiciar pentru deciziile Parlamentului de ridicare a imunităţii membrilor săi bazate pe cele mai bune practici din alte state membre ale UE.

l. Coordonarea politicilor anticorupţie la nivel înalt şi dezvoltarea unei noi strategii pentru prevenirea şi combaterea corupţiei consistente, în baza recomandărilor unui studiu independent de impact; crearea unui grup de monitorizare,împreună cu societatea civilă, pentru a urmări implementarea acestei strategii.

m. Demonstrarea unor rezultate convingătoare în confiscarea produselor infracţiunii pe baza celor mai bune practici din alte state membre ale UE, adoptarea unei noi legi privind confiscarea extinsă şi întărirea practicii judiciare. România trebuie să demonstreze un istoric în urmărirea penală a spălării banilor ca infracţiune de sine stătătoare", indică şeful CSM.

Potrivit sursei citate, poziţia CSM cu privire la recomandările Raportului cu incidenţă asupra sistemului judiciar este următoarea: CSM apreciază ca Recomandările Comisiei din prezentul Raport anual în cadrul MCV sunt constructive şi obiective; Implementarea recomandărilor care ţin de competenţa CSM constituie deja una dintre priorităţile strategice ale CSM în noua sa componenţă; Având în vedere că Recomandările sunt adresate României şi nu unei autorităţi anume, CSM îşi reafirmă disponibilitatea de a colabora cu puterea executivă, îndeosebi prin Ministerul Justiţiei, dar şi cu toate instituţiile implicate (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei, Uniunea Naţională a Barourilor din România, celelalte profesii juridice), precum şi cu societatea civilă în fundamentarea unei strategii de reformă însoţită de un plan de acţiune viabil, care să conţină termene precise, responsabili şi indicatori cheie de performanţă.

De asemenea, CSM salută recomandarea privind crearea unui grup de monitorizare a progreselor în reforma justiţiei, care să includă toţi responsabilii privind sistemul judiciar şi societatea civilă.

CSM va acorda în continuare prioritate creşterii transparenţei şi obiectivităţii numirilor, în primul rând cele de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.