La City Gallery, în incinta Shopping City Suceava, a avut loc luni lansarea volumului „Cele 4 dimensiuni ale feminităţii româneşti”, lucrare coordonată de Monica Silvia Tatoiu, care reuneşte texte semnate de 73 de coautoare, dintre care şapte sunt sucevence.
„Ciclul vieţii”, în elemente simbolice
Organizat în galeria marelui complex comercial şi susţinut vizual de expoziţia de pictură, grafică şi tapiserie a artistei plastice Lucia Puşcaşu (una dintre coautoarele cărţii), evenimentul a reunit un număr mare de participanţi interesaţi atât de întâlnirea cu Monica Tatoiu, cât şi de dorinţa de a-şi procura cartea, care este primul volum dintr-un inedit proiect editorial care conturează modele de gândire feminină contemporană.
Cum Monica Tatoiu, căreia i s-a oferit cuvântul în deschiderea manifestării, şi-a rezervat speech-ul pentru final, artista plastică Lucia Puşcaşu şi-a prezentat expoziţia şi ucenicii împreună cu care şi-a etalat lucrările pe simeze.
O desfăşurare vizuală în care şi-a adus alături de ea elevii (din clasele a VI-a, a VIII-a şi a IX-a) şi câţiva dintre absolvenţii Colegiului de Artă „Ciprian Porumbescu” Suceava, o expoziţie care circumscrie plastic „ciclul vieţii” printr-o suită de elemente simbolice.
„Fiecare este un om de succes, în felul lui”
Cel care şi-a asumat prezentarea cărţii a fost jurnalistul Sorin Avram, care a remarcat de la bun început un cusur şi anume „lipsa elementului surpriză” din confesiunile celor mai multe dintre coautoare, confesiuni care nu i s-au părut a fi spontane, ci elaborate şi pregătite pentru publicare.
Textele, aşa cum a precizat el, sunt „siliconate, rujate şi prea machiate”.
Şi pentru că, în mod cert, „mai sunt doamne care ar avea ceva de spus”, a recomandat extinderea proiectului, cu sublinierea finală că „fiecare este un om de succes, în felul lui”.
„73 de muieri adevărate”
A venit rândul celor şapte sucevence, care semnează texte în acest volum, să-şi expună opiniile: „O carte care lansează şi în România o dezbatere despre identitatea feminină” (Angela Furtună), „o carte plină de sinceritate” (Lorelai Mironescu), „o aventură comună” care conturează „un imens portret colectiv, confesional” al femeii contemporane (Elena-Brânduşa Steiciuc), o provocare „prin care am învăţat ce bine poate face o confesiune sinceră” (Irina Badrajan), „o terapie” (Cristina Iacob), o confesiune care „a început greu”, dar care a devenit pe parcurs „o eliberare” (Lucia Puşcaşu), o carte în care „am scris ce suntem, ce simţim şi ce experienţe avem” (Angela Zarojanu).
În fine, o carte, aşa cum a spus Monica Tatoiu, care prezintă „73 de muieri adevărate”.
„Toate femeile din această carte se raportează la un bărbat”
De fapt Monica Tatoiu, care a spus că marele său succes este cel că a reuşit să aducă „73 de femei în paginile acestei cărţi”, a creionat atât calităţile femeilor din România („frumoase, deştepte şi posesive”), dar şi uriaşa loc „capacitate de a distruge echivalentă cu cea a câtorva bombe nucleare”.
„Femeia nu poate să trăiască fără bărbat”, a accentuat Monica Tatoiu.
„Toate femeile din această carte se raportează la un bărbat”, a încheiat ea, finalul fiind în măsură să-i mai liniştească pe bărbaţii din sală, iniţial puţin timoraţi de această ofensivă feministă (sau feminină?).
Cele patru dimensiuni ale feminităţii autohtone
Cele patru dimensiuni ale feminităţii româneşti, în funcţie de care s-a structurat această carte care radiografiază realitatea românească, vizează relaţia cu sinele (Cât de importantă este relaţia mea cu mine? Cât de bine mă reprezintă oglinda? Cât de curajoasă sunt în a-mi recunoaşte slăbiciunile?), relaţia cu restul lumii (Cum mă percep ceilalţi? Cum se reflectă persoana mea în oglinda reprezentată de cei cu care relaţionez?), calea urmată în profesiune (Povestea acestui drum, de la sămânţă la rod, cu bucuriile şi durerile lui) şi relaţia cu divinitatea (Perspectiva spirituală asupra existenţei umane, credinţa sau lipsa conştientizării ei).