Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Memoria fotografiei
Proiectul educaţional “Rădăcini”, iniţiat de Şcoala cu clasele I-VIII Vatra Moldoviţei şi realizat în parteneriat cu primăria comunei, Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) Suceava şi Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina (MOPB) din Gura Humorului, proiect coordonat de institutoarea Tudoriţa Huţuleac, are ca scop „cunoaşterea şi promovarea valorilor culturale autentice păstrate de memoria fotografiei”.
Cu un an în urmă, prima ediţie a concursului naţional de fotografie veche din cadrul proiectului “Rădăcini”, care a avut ca temă costumul popular, a antrenat copii şi cadre didactice (ca îndrumători) din 39 de judeţe ale ţării, reunind un număr total de 400 de fotografii, material documentar valoros care se păstrează acum la muzeul şcolii din Paltinu.
415 fotografii din 31 de judeţe
La cea de-a doua ediţie a concursului naţional de fotografie veche “Rădăcini”, având ca temă “Familia”, s-au înregistrat concurenţi din 31 de judeţe.
Din juriul concursului, alături de coordonatorul proiectului, au făcut parte prof. Tatiana Vîntur, inspector şcolar pentru educaţie formală şi nonformală din cadrul IŞJ Suceava, şi prof. Elvira Romaniuc, directorul MOPB Gura Humorului.
Dintr-un număr total de 415 fotografii, 59 au obţinut Premiul I, 90 Premiul II, 122 Premiul III, 84 fiind recompensate cu menţiune, iar pentru celelalte 60 (care nu s-au încadrat tematic, sau nu au răspuns întru-totul cerinţelor de concurs) juriul a eliberat diplome de participare.
„Farmecul amintirilor” din anul 1850
O mare parte din fotografiile din concurs, reproduse în format A 4, alb-negru sau sepia, înrămate sub sticlă sau caşerate pe suport de carton, au fost expuse în holul de la etajul primăriei.
Cea mai veche dintre ele, intitulată „Farmecul amintirilor”, datată din anul 1850, face parte din colecţia învăţătoarei Maria Şerban de la Şcoala “Take Ionescu” din Râmnicu Vâlcea.
Din aceeaşi colecţie, din care au fost expuse mai multe fotografii document, era şi cea prezentată de eleva Andra Florescu de la şcoala susmenţionată, o fotografie din anul 1870 de la logodna publicistului şi economistului Eugeniu Carada (colaborator la gazetele “Timpul” şi “Românul”), unul dintre cei care a contribuit la înfiinţarea Băncii Naţionale a României.
“Poftim la clacă”
Vernisajul expoziţiei a fost precedat de un program artistic susţinut de copii de la şcolile din comună.
A fost prezentat mai întâi un moment de muzică şi versuri (în limbile română şi ucraineană) cu genericul “Nu se vinde pragul strămoşesc”, urmat de un dans bărbătesc (Jocul Bungherilor), în care au evoluat (cu o costumaţie specifică, sugerând uniforma militară) elevi de la şcoala din Valea Stânei, după care toţi cei prezenţi, în frunte cu primarul Virgil Saghin, au asistat la o şezătoare.
Intitulat “Poftim la clacă”, momentul a fost prezentat de organizatori ca “o întoarcere în timp”, în vremurile de altădată, în care sătenii se adunau în câte-o gospodărie alterând momentele de lucru cu câte-o cântare, o strigătură, o poveste, sau un joc.
Curajul şi bucuria de-a continua
La finalul manifestării a avut loc festivitatea de înmânare a premiilor concurenţilor locali, cei din ţară urmând să primească prin poştă, la adresele indicate, CD - urile conţinând colecţia de lucrări, diplomele speciale reprezentând premiile şi diplomele de participare la concurs.
Aşa cum am aflat de la coordonatorul de proiect, inst. Tudoriţa Huţuleac (care a spus că „această călătorie printre amintiri şi descoperirea frumuseţii şi autenticului păstrate de fotografia veche ne-au dat curajul şi bucuria de-a continua”) şi de la directorul şcolii cu clasele I-VIII Vatra Moldoviţei, prof. Dana-Mihaela Buburuzan, s-a configurat deja tematica pentru încă patru ediţii ale concursului.
Ediţia a III-a, din anul 2010, va avea genericul “Rădăcini-obiceiuri”.
Rădăcinile nonagenarului câmpulungean George Ungureanu
Unul dintre invitaţii manifestării, scriitorul nonagenar câmpulungean George S. Ungureanu, fost deţinut politic condamnat la moarte, şi-a regăsit în expoziţie rădăcinile într-o fotografie a părinţilor şi fraţilor săi, de mult dispăruţi.
Fotografia, realizată în anul 1904 (cu opt ani înainte de naşterea sa) îl reprezintă pe capul familiei, Simion a lui Gh. Ungureanu, împreună cu soţia şi copiii născuţi la vremea aceea.
“Complici” la acest gest au fost Lehaci Gavril (cel care a prelucrat fotografia şi care a spus că tatăl lui George Ungureanu a lucrat ca meşter la construcţia casei părinţilor săi de pe Valea Seacă) şi învăţătoarea Colban Monica, din Vatra Moldoviţei, îndrumătoarea elevului Dănuţ Adrian Saghin din cl. a III-a, care a prezentat fotografia în concurs.
„Sacrificiu”
Fotografii scoase din rame prăfuite sau din cuferele bunicilor, secvenţe decupate din vremuri trecute, înfăţişând familii de ţărani îmbrăcaţi în straie populare, sau de orăşeni în haine „nemţeşti”.
Părinţi cu copii, bunici şi străbunici, gătiţi pentru pozat (unii după cum au avut şi cum au putut - într-o fotografie intitulată „Sacrificiu”, o mamă îmbrobodită şi desculţă, văduvă îndoliată, stă lângă cei doi băieţi îmbumbaţi la surtuc, încălţaţi şi cu pălărioare pe cap), tineri logodiţi, fraţi în uniforme militare, care au îmbrăcat cămaşa morţii, înrolaţi pentru a pleca la război.
Fotografii care au călătorit în refugiu, fotografii păstrate în buzunarele vestoanelor în tranşee, petice de hârtie peste care au trecut anii, dar care totuşi au rezistat deşi imaginile, parţial, s-au estompat.
