Gabriel MANȚĂ

Meciul Celtic-Rangers, prezentat de la faţa locului de Andrei Vochin, trebuie înţeles în cheie tradiţională, doar astfel poţi simţi totuşi savoarea unui 0-0. Altfel, alegi Inter-Milan. Chiar dacă şi aici, nu o dată, frica de a pierde a păstrat scorul alb, de data asta premizele erau favorabile. Astfel că m-am instalat în faţa calculatorului (nu posed ligheane la ferestre!), decis să suport un comentariu made in China.

Aveam câteva puncte de interes. Unul era legat de Chivu, mai întâi de prezenţa sa în teren şi consecutiv de postul pe care a fost distribuit de Mourinho. Îmi dăduse puţin târcoale gândul că jucătorul nostru ar putea sări din schemă, ceea ce ar fi însemnat că nici pentru Manchester n-ar mai fi fost un punct fix. Iată însă că Mourinho a mizat inspirat pe perechea centrală Samuel-Chivu, cei care era răsfăţaţi cândva de suporterii unei frumoase echipe a Romei cu supranumele "Zidul" şi "Profesorul". Vremuri!

Finalmente, Inter a câştigat şi pentru că Milanul n-a putut specula marea hibă a echipei lui Mourinho: jocul aerian. În ambele înfrângeri ale nerazzurilor s-a înscris cu lovituri de cap. Numai că Pato, iniţial unicul atacant rossonero, nu excelează în această direcţie, iar ulterior Inzaghi a făcut şi el ce ştie, să speculeze ofsaiduri sau să ceară penalty-uri. După părerea mea, cele două momente controversate au avantajat-o pe Inter: arbitrul a greşit o dată în favoarea sa (validând primul gol în urma unui henţ), iar când o putea face şi împotriva sa, n-a făcut-o (la penalty-ul forţat de Inzaghi în duelul cu Chivu). În privinţa henţului lui Adriano, poate surprinzător, părerile au fost împărţite, frapând însă afirmaţia seacă a lui Demetrio Albertini ("gol valabil"), acesta purtând mai bine de un deceniu tricoul Milanului. Dimpotrivă, cel mai vehement a fost Seedorf, care a cerut "moviola in campo". Presa peninsulară preia din prima şi, dând exemplul din rugby, întreabă "de ce nu s-ar încerca?".

Am lăsat la urmă punctul de interes numit Ronaldinho. Ştiam că Dinţosul fusese în ultimul timp cel sacrificat din careul Kaka-Seedorf-Beckham-Ronaldinho, dar urma să fie titular în derby pentru a suplini lipsa lui Kaka. Poate n-a mai făcut cine ştie ce spectacol, ca odinioară, dar fapt este că a oferit câte două pase de gol pe repriză! La primele două risipitorul a fost Pato, apoi a venit rândul lui Seedorf. N-aş putea numi alt jucător în afara lui Ronaldinho, capabil să recidiveze atât de des!

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Il derby de la Madonnina.

Comentarii