Joia Mare este ziua în care în Bucovina se pregătesc copturile pentru Paşte: pasca, babele, cozonacii cu mac şi cu nucă.

Trezite dis-de-dimineaţă, gospodinele, îmbrăcate în straie curate, cu părul strâns sub basmale, încep să trebăluiască.

De cu seară, au fost coborâte de pe cuptor vasele şi tăvile negre de tuci pentru copt, sitele de cernut, au fost aduse din tindă sau din cămară covata cea mare şi fundurile de lemn pentru frământat aluatul, sucitoarele, s-au strâns piuliţele-fluture la mânerele maşinilor de măcinat nucă şi mac şi s-au pregătit, la-ndemână, toate cele trebuincioase.

La miez de noapte, aluatul a fost frământat şi a stat la crescut până-n zori „respirând” sub ştergare albe de in.

 

„Crăciunul este sătul, iar Paştele este fudul”

La masa mare din mijlocul cuhniei se adună toată partea femeiască a casei şi se purcede la treabă. Treziţi de foiala din casă, femeilor li se alătură apoi şi copiii.

Se rulează coca cu sucitorul, se pregăteşte umplutura (brânză dulce de vaci, ouă, zahăr, stafide dar şi nucă, mac şi rahat), se răsuceşte, se împleteşte, se aşează în tăvi şi în chiupuri ceramice, se unge totul cu pămătuful din pene cu gălbenuş de ou auriu.

Pasca, cea mai însemnată coptură rituală a Paştelui, făcută din brânză, cu cruce din cocă împletită pe mijloc, babele şi cozonacii sunt aşezaţi apoi în cuptor, în rola cea mare, şi sunt vegheate cu grijă.

Rezultatul este pe măsură: copturile, frumos crescute şi rumenite, înmiresmate şi lucitoare, sunt scoase din tăvi şi, aşezate pe masă şi rânduite spre molcomă răcire, acoperite cu şervete curate, rămân în aşteptarea zilei de sâmbătă, când, alături de ouăle roşii şi închistrite, dar şi de alte bucate (mielul din... aluat copt dar şi cighirul - drobul de miel - câte ceva din preparatele rămase de la porcul tăiat la Ignat, salată din sfeclă roşie cu hrean, câteva fire de ceapă şi usturoi, dar şi unul de busuioc) vor întregi coşul de Paşti care, acoperit cu cel mai frumos ştergar (semn de preţuire a sărbătorii, dar şi de fală a casei se spune „Crăciunul este sătul, iar Paştele este fudul”), va fi dus la sfinţit la biserică.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Pasca, babele şi cozonacii.

Comentarii