joi, 15 nov 2012 - Anul XVII, nr. 268 (5173)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,925 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,7278 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video
Mircea Radu IACOBAN

Mircea Radu IACOBAN


Să vezi și să nu crezi!

„Dar ce se crede Dumnezeu? Preşedinte?”

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Ce-i paradoxul? Un enunţ contradictoriu şi, în acelaşi timp, demonstrabil. Ca să-l cultivi îţi trebuie, înainte de orice, inteligenţă, spirit de observaţie pentru a detecta autocontradicţia, curaj şi, deloc în ultimul rând, umor. ”Când omul vrea cu orice preţ să trăiască, medicina este neputincioasă” – spune Dorel Schor în cartea recent apărută la Iaşi „Zâmbeşte, mâine va fi mai rău” (Ed. 24 de ore, 2012). De unde se vede că şi autoironia trebuie introdusă în ecuaţie: medic fiind, autorul nu se sfieşte să trateze în cheie ironică eşecurile (rareori asumate) propriei profesii.

S-au împlinit 40 de ani de la debutul editorial al botoşăneanului Dorel Schor. Desigur, la „Junimea”, cu opul de proză intitulat „Şarpele şi cupa”. De peste trei decenii trăieşte la Netanya, în Israel, dar de publicat cărţi, tot la Iaşi o face... din toată inima. Condeierii evrei plecaţi din fosta capitală a Moldovei către zări mai calde se pare că încă tânjesc după atmosfera culturală a urbei de suflet, mizând pe atestatul validării ieşene, totdeauna certificând calitate. I-am prefaţat cartea din 2007 („Înger cu coarne”, Ed. Junimea), scriind atunci că Dorel Schor este un blajin înzestrat cu un ascuţit simţ al umorului, deosebit de sensibil, capabil să dibuiască cele ascunse dincolo de aparenţe, un moralist cu mănuşi, care nu apelează la sentinţe contondente, ci la terapia subtilă şi inteligentă a umorului fin, până la urmă tot coroziv. Chiar autorul se explică: ”De multe ori când cititorul râde, aş prefera să zâmbească”. Fiincă, dincolo de hazul cugetării bine rotunjite în concizia aforismului, pâlpâie un tâlc amărui, rămâne un zaţ al resemnării ostenite.

Noul volum, prefaţat spectaculos de Adi Cristi şi postfaţat de Mihai Batog-Bujeniţă, atestă o mai insistentă cultivare a virtuţilor paradoxului, care, deşi încadrabil în categoria generală a aforismelor, aduce specificitatea opiniei aflată în contradicţie, fie şi numai aparentă, cu adevărul general acceptat. Cum ne aflăm în plină campanie electorală, poate-i cu folos să alegem câteva cugetări „la temă”, încadrabile, adică, la capitolul „politicale”. Iată: „Noi avem imparţiali de stânga şi imparţiali de dreapta”; „Oamenii cinstiţi nu pot fi cumpăraţi. Ei pot fi numai vânduţi”; „Pe ipocrit îl vezi peste tot, dar mai ales când te bărbiereşti”; „Comunismul n-a dispărut; doar s-a privatizat”; „Când îţi pierzi iluziile, devii parte din sistem”; „Dragul de putere duce la drogul puterii”; „Unul a fost ales pentru că i se cuvine; altuia i se cuvine pentru că a fost ales”; „Dacă ai succes, ai şi succesori” (parcă mai bine sună „dacă ai succesuri, ai şi succesori”, nu?); „Corupţia împarte oamenii în două categorii: cei cinstiţi şi cei care au fost deja prinşi”; „Ignoranţa naşte aroganţa”; „Nu toate revoluţiile schimbă ceva cu altceva. De regulă, schimbă pe cineva cu altcineva. Ridicaţi-vă voi, ca să ne aşezăm noi”; „Un singur câine latră la lună, ceilalţi latră la el”; „Democraţia moare în numele democraţiei”; „Dar ce se crede Dumnezeu? Preşedinte?” etc., etc., etc.

Să recunoaştem că multe dintre aceste cugetări permit deschiderea unor perspective şi asupra altor percepţii în chestiuni considerate (moral) adjudecate şi-n afara oricăror revizuiri de substanţă, astfel constituindu-se ades în mici tezaure de observaţie profundă şi neaşteptată. Mai exemplific, la întâmplare: „Şi eu am fost intelectual, dar am ieşit la pensie”; „O mulţime de oameni celebri au nume de străzi”; „Toţi trăim în perioade interbelice”; „Mai bine să-ţi cumperi un judecător decât să-ţi iei un avocat”; „A fost bănuit că are talent, dar şi-a dovedit nevinovăţia” – ş.a.m.d., un adevărat regal al cugetării inspirate (atenţie la corectură, unele aforisme se repetă la alte capitole). De remarcat şi faptul că volumul este ilustrat cu admirabilele desene ale lui Const. Ciosu, autor debutat şi el editorial la „Junimea” ieşeană în urmă cu patru decenii.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului „Dar ce se crede Dumnezeu? Preşedinte?”.
 Vizualizări articol: FLOOD/SPAM | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 4.78/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 4.8 din 9 voturi
„Dar ce se crede Dumnezeu? Preşedinte?”4.859

Facos Suceava
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Alte articole semnate de:
Cătălin MIHULEAC
Cătălin MIHULEAC
Mircea Radu IACOBAN
Mircea Radu IACOBAN

 

 

RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei