Cătălin MIHULEAC

Am un prieten care este decis să-i ia la palme pe marii specialişti în stările sufletului omenesc, care susţin că şopingul netezeşte ridurile.
-O fi relaxant şopingul prin alte zări, nu şi în România. O să-ţi dau câteva exemple, ca să-ţi demonstrez că şopingul pur românesc mai mult te enervează, decât te destinde.
Îmi plac provocările, aşa că mi-am ciulit urechile.
-Uite, acu’ două luni, am cumpărat, pentru un unchi şi o mătuşă, câte o intervenţie chirurgicală de căciulă. Am negociat cu medicul, şi am scos pachetul operator la doar 350 de euro, dar asta doar pentru că se apropia vara şi-i şi criză. Tip serios, medicul mi-a spus că, dacă i-aş aduce la bisturiu şi o a treia rubedenie, pe aia mi-ar rezolva-o gratis. Oricum însă, m-a sfătuit să-mi fac card de fidelitate la cabinetul său, pentru că nu se ştie niciodată, şi m-a rugat să mă trec pe o listă, ca să particip la tombola organizată de el semestrial, unde se pot câştiga premii culminând cu un Logan pe motorină. Dar te întreb: a fost ăla şoping relaxant?
Ce-i drept, exemplul oferit de prietenul meu cam dădea peste cap atât de lăudata funcţie de destindere a şopingului. Dar dacă ceea ce-mi spusese el era un caz izolat? Prin urmare, mi-am ciulit urechile cu încă o gradaţie.
-Dar asta nu e totul. Între timp, am achiziţionat, la o şedinţă de şoping, un certificat de urbanism pentru o construcţie pe care o ridică timidul de frate-meu, precum şi un carnet plin cu note mari pentru o nepoţică frumuşică foc, care-şi pregătea intrarea ca-n brânză la facultate. Apoi, m-a ars la buzunări un produs de lux, intitulat „neînceperea urmăririi penale”, pentru un fin de cununie, vinovat de spitalizarea unui rival în dragoste... Deh, ce să-i faci, cu toţii am avut cândva sângele fierbinte...
A trebuit să-i dau dreptate prietenului. Da, şopingul pur românesc mai mult îţi alungă seninul sufletesc, decât ţi-l aduce. Priviţi, bunăoară, la nefericiţii ăia care şi-au cumpărat, la o şedinţă de şoping, diplome nule de la o universitate particulară!