Treizeci şi trei de persoane, medici şi farmacişti, trimise în judecată în dosarul reţetelor false

Procurorii au trimis în judecată, joi, 33 de persoane, din care 20 de farmacişti, pentru eliberare de reţete false cu valoare compensate pe numele unor falşi pacienţi, astfel fiind păgubită Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu aproximativ două milioane de lei.

Potrivit unui comunicat de joi al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, au fost trimişi în judecată 33 de inculpaţi din care 20 de farmacişti şi nouă medici pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals intelectual, fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals, luare şi dare de mită şi spălare de bani.

Cei 20 de farmacişti sunt Prioteasa Constantin Wychy-Nessy, Vecserdi Geta, Şerban Claudia-Elena, Solomon Anca-Mihaela, Besciu Ştefan Liviu, Boţu Maria Dalia, Ciotaru Mihnea, Cîrstea Ioana Luiza, Filoti Marinela, Mihuţ Magdalena, Săvulescu Claudia Cristina, Stoiciu Alexandru, Tencaliec Anca Monica, Voicu Cristina, Craina Adriana, Munteanu Mihaela, Ştiucă Alina Mihaela, Negulescu Ermina, Pătraşcu Florica Monica, Pătraşcu Sorin Gelu. Cei nouă medici sunt Sescu Cristina-Daniela, Alexandru Aurelia, Badea Carmen, Boţoagă Victoriţa, Galeş Laurenţia Nicoleta, Iftimie Mihaela Carmen, Leontescu Anca Marilena, Mudava Comănoiu Sinona Ana, Spătaru Doina, precum şi pe Mihai Mirela Gabriela, Sescu Gabriel, Sescu Laurenţiu Aurelian, Sescu Maria Mirabela.

Potrivit procurorilor, mai mulţi medici şi farmacişti din cadrul aceleiaşi reţele farmaceutice au fraudat bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate prin compensarea frauduloasă a contravalorii unor reţete false, prejudiciul cauzat fiind de aproximativ 2.000.000 de lei.

Astfel, anchetatorii au stabilit că farmacistul, care de regulă era dirigintele de farmacie sau coordonatorul de zonă, stabilea o legătură cu un medic specialist sau de familie, ulterior, medicul prescrind în mod constant numeroase reţete false cu valoarea compensată. Reţetele erau eliberate pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi şi care nu solicitaseră vreun tratament.

"Prin completarea rubricilor reţetelor menţionate medicul făcea menţiuni nereale cu privire la prescrierea efectivă a tratamentului", precizează sursa citată.

Medicul înmâna reţete false farmacistului, care le introducea în programul de gestiune al farmaciei şi le înainta spre decontare către Casa de Asigurări de Sănătate. Farmacistul verifica "formal" reţetele, completa rubrica "am primit", uneori prin falsificarea scrisului şi semnăturii beneficiarului reţetei, iar alteori farmacistul se trecea, în mod fals, drept împuternicit al pacientului.

Farmacia realiza astfel un profit, întrucât primea de la Casa de Asigurări de Sănătate valoarea decontată a medicamentelor fără ca acestea sa iasă fizic din stoc. Sumele de bani decontate de către Casa de Asigurări de Sănătate, provenite din comiterea infracţiunilor de înşelăciune, erau "spălate" prin introducerea într-un circuit comercial licit.

Anchetatorii au stabilit că, farmaciştii implicaţi obţineau un profit personal deoarece, sporind în mod artificial vânzările, obţineau prime în plus faţă de salariu, iar medicii primeau sume de bani sau bunuri, în valoare de trei la sută (uneori până la cinci la sută) din valoarea totală a reţetelor false eliberate.

Totodată, procurorii au stabilit că un alt mod de operare consta în faptul că, medicul prescria reţete cu acoperire într-o situaţie reală, în urma consultării reale a pacienţilor dar condiţiona cumpărarea medicamentelor de la o anumită farmacie, sau obliga pacientul să revină după medicamente, fără a-i înmâna reţeta.

În baza unei înţelegeri prealabile cu farmacistul şi prin încălcarea normelor deontologice privind exercitarea atribuţiilor de medic: fie determina pacientul să prezinte reţeta la o anumită farmacie, direcţionându-l acolo în vederea ridicării medicamentelor numai din această farmacie şi nu dintr-o farmacie concurentă, fie nu înmâna reţeta pacientului ci direct farmacistului, pentru a se asigura că reţeta nu este prezentată în altă parte, iar ulterior dădea medicamentele ridicate din farmacie pacientului, ae mai arată în comunicatul Parchetului.

Şi în acest caz, medicii primeau, de regulă la sfârşitul fiecărei lun, sume de bani, sau bunuri în valoare de trei la sută sau cinci la sută din valoarea totală a reţetelor eliberate.