Pacienţii cu afecţiuni hepatice solicită păstrarea eritropoetinei în tratamentul compensat

Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România cere Ministerului Sănătăţii să păstreze eritropoetina pe lista de medicamente compensate în cazul pacienţilor cu hepatită cronică virală B, C şi D, precum şi pentru cei cu ciroză virală.

"În urma consultărilor pe care le-am avut cu mai mulţi medici gastroenterologi şi de boli infecţioase (care tratează pacienţi cu hepatite cronice virale) am aflat că există riscul să apară tot mai mulţi pacienţi care vor întrerupe tratamentul din cauza anemiei şi astfel vor fi bani aruncaţi pe fereastră pentru tratamentul antiviral deja urmat. Suntem de părere că Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) vor avea ulterior costuri mult mai mari, pentru că aceşti pacienţi vor solicita o nouă cură de tratament", se arată într-un comunicat de vineri al Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România.

În opinia reprezentanţilor pacienţilor, ar putea fi impuse reguli mai severe în ceea ce priveşte folosirea eritropoetinei, dar în nici un caz nu trebuie eliminată de pe lista de compensate.

"Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii au redus deja costurile pentru aceste medicamente încă din anii trecuţi, prin faptul că se compensează sută la sută doar cea mai ieftină eritropoetină de pe piaţă. Potrivit specialiştilor, eritropoetina este necesară la pacienţii care dezvoltă anemie, mai ales în cursul terapiei hepatitei C. Astfel, eliminarea acesteia de pe lista de compensate sută la sută va duce la diminuarea răspunsului virusologic susţinut, adică vindecarea hepatitei C, deoarece, compensator, va fi necesară scăderea dozei de ribavirină. Implicit, cum susţin toate studiile clinice, scăderea dozei de ribavirina determină o rată mult mai crescută de recădere a hepatitei C. În plus, aceste medicamente ajută pacientul aflat în tratament să depăşească mai bine stările de anemie de pe perioada tratamentului", a precizat sursa citată.

Potrivit Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice, chiar dacă în prospectul medicamentului nu este prevăzută folosirea acestor substanţe în anemia asociată tratamentului antiviral, atât în protocolul terapeutic românesc, cât şi în ghidurile de tratament european şi american este menţionată folosirea acestor medicamente în tratamentul suportiv.

"În plus, folosirea tratamentului adjuvant pentru anemie creşte semnificativ calitatea vieţii la pacienţii în tratament antiviral cu anemie, aspect important pentru pacienţi şi neglijat în România", a precizat sursa citată.

Pacienţii cu afecţiuni hepatice consideră că Ministerul Sănătăţii trebuie să privească spre situaţia din România, "o ţară cu prevalenţă destul de mare în ceea ce priveşte infecţia cu virusul hepatitic C şi B", şi să ţină cont de posibilităţile românilor de a-şi achiziţiona un astfel de tratament.

"Nu ni se pare etic ca remediul pentru un efect secundar (anemia) la o terapie să fie pus în spatele pacientului care şi aşa plăteşte multe analize pe parcursul tratamentului, de multe ori pentru că analiza nu este compensată ori s-au terminat fondurile", au adăugat membri APAHR.