MMFPS recomandă angajatorilor să cofinanţeze educaţia, aceştia spun că plătesc taxe şi ipozite

Secretarul de stat în Ministerul Muncii, Familei şi Protecţiei Sociale, Valentin Mocanu, recomandă angajatorilor să participe la cofinanţarea sistemului educaţional, beneficiarii direcţi ai unei forţe de muncă bine calificate fiind şi patronii, însă angajatorii spun că plătesc deja taxe şi impozite.

Valentin Mocanu spune că bugetul educaţiei contribuie într-o oarecare măsură la formarea iniţială şi continuă, dar alături de bugetul educaţiei este nevoie şi de o contribuţie din partea angajatorilor care să se materializeze atât printr-o bază tehnică la nivelul şcolilor, cât şi prin cheltuielile celelalte aferente procesului de educaţie.

"Probabil actualele prevederi din legislaţie care impun angajatorilor ca cel puţin o dată la doi ani să ofere un program de formare profesională propriilor angajaţi, ceea ce implică şi o cheltuială, nu sunt suficient de precise. Ar trebui din nou într-o manieră tripartită să stabilim cam care ar fi posibilitatea fiecăreia dintre părţi de a contribui la acest proces. Există instituţional comitetele sectoriale şi alte mecanisme prin care partenerii sociali sunt consultaţi în legătură cu programele de formare profesională, cadrul naţional al calificărilor cu sistemul de relaţionare între politicile de ocupare şi cele de formare profesională în general, dar şi reprezentanţii unor organizaţii de angajatori care cunosc că este nevoie de mai multă implicare din partea lor, o posibilă implicare poate fi realizată şi printr-o cofinanţare a acestor activităţi. Beneficiarii direcţi al unei forţe de muncă bine calificate sunt şi angajatorii", a precizat Mocanu.

La rândul său, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan, îi răspunde secretarului de stat, Valentin Mocanu, că angajatorii plătesc deja taxe şi impozite la stat şi se aşteaptă ca statul să le dea o forţă de muncă bine calificată.

"Dacă mă ia aşa, atunci eu îi spun că plătesc taxe şi impozite şi cer de la stat, care finanţează din taxele şi impozitele mele procesul educaţional, să-mi dea forţă de muncă bine calificată", a subliniat Pârvan.

Pe de altă parte reprezentanţii UGIR1903 spun că sunt interesaţi de formarea iniţială, de elevi, de studenţi cu anumite competenţe.

"Investim în ei între şase luni şi un an. Cunoştinţele pe care le au nu le permit să lucreze direct şi investim în forţa de muncă. Asta implică o politică salarială mai prudentă. După ce-i formăm vin «prietenii» de la multinaţionale îi recrutează şi noi o luăm de la capăt. Asta e problemă pe care o avem", spun reprezentanţii UGIR 1903.

Totodată, Cristian Pârvan subliniază faptul că aşa cum s-a investit în urmă cu câţiva ani în laboratoarele de informatică, acum ar trebui făcut un efort investiţional major în liceele tehnologice, care au o aparatură analogică în 2011 când toţi lucrează cu aparatură digitală.

"Nimeni nu vorbeşte de faptul că în 2014 se va liberaliza complet circulaţia forţei de muncă şi orice sudor de exemplu calificat va pleca în străinătate. Trebuie să conlucrăm pentru că şi acolo unde avem potenţial nu vom mai avea forţă de muncă", a atras atenţia Cristian Pârvan.