Peste 60% din populaţia oraşelor mari din România este afectată de poluare fonică

Peste 60% din populaţia oraşelor mari din România este afectată de poluarea fonică, Bucureştiul fiind oraşul cu procentul cel mai ridicat al locuitorilor expuşi zgomotului, de 85%, potrivit firmei de audit în domeniul măsurărilor acustice Enviro Consult.

"La nivel naţional, în oraşele cu peste 250.000 de locuitori avem aproximativ 2,9 milioane de persoane expuse la zgomot peste limita prevăzută în standardele de auditare, ceea ce înseamnă că pentru mai mult de 60% din populaţie calitatea vieţii este afectată considerabil de poluarea fonică", a declarat într-un comunicat Bogdan Lazarovici, director executiv şi acţionar al Enviro Consult.

Astfel, în oraşele mari sunt zone în care zgomotul depăşeşte 80 de decibeli, mult peste nivelul optim, de 50 de decibeli.

În comunicat se precizează că persoanele care locuiesc în blocurile cu ieşire la bulevarde şi în apartamentele de la etajele inferioare sunt cele mai expuse, iar oraşul din România cu cea mai mare pondere din populaţie afectată de poluarea fonică este Bucureştiul.

Enviro Consult citează date centralizate la nivel european.

Astfel, în topul celor mai poluate fonic oraşe din România sunt Bucureşti (85% din populaţie afectată), Constanţa (76%), Cluj-Napoca (64%), Braşov şi Ploieşti (61%), Galaţi (55%) şi Timişoara (49%). La polul opus, cel mai liniştit oraş este Iaşi, cu doar 16% din populaţie afectată de zgomot.

La nivelul Capitalei, în urma măsurătorilor efectuate în aproximativ 250 de puncte a rezultat că cele mai afectate zone sunt bulevardul Magheru (zona Nottara), zona Olteniţei, bulevardul Ferdinand (zona Iulia Haşdeu), bulevardul Ghencea şi Pantelimon (zona Morarilor).

"În spatele blocurilor de la bulevarde indicii de disconfort fonic sunt mult mai mici. Unele dintre cele mai liniştite străzi din Bucureşti le putem întâlni în spatele blocurilor din Drumul Taberei, Rahova, 1 Mai sau în cartiere ca Primăverii şi Giuleşti. Din păcate, locuitorii din marile aglomerări urbane nu sunt sensibilizaţi asupra pericolelor pe care le prezintă poluarea fonică pentru sănătate şi pentru calitatea vieţii. Trăind zi de zi într-un spaţiu poluat fonic, ajungem să nu mai percepem zgomotul, însă el ne afectează în continuare simţurile. Zgomotul accentuează problemele cardiace, creează stări de nelinişte şi agresivitate, insomnii. Aşa ajungem ca, aflaţi undeva la munte, să ni se pară că liniştea de acolo este ireală, însă aceea este normalitatea", a spus Lazarovici.

Până la jumătatea anului 2012 un număr de 25 de oraşe din România, cu o populaţie de peste 100.000 de locuitori, trebuie să prezinte autorităţilor europene hărţile de zgomot, se arată în comunicat. Precedentul termen de auditare a fost sfârşitul anului 2007, referindu-se doar la oraşele cu peste 250.000 de locuitori (Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Ploieşti, Timişoara).

Directivele europene prevăd că până la finele anului viitor toate oraşele din Uniunea Europeană cu mai mult de 100.000 de locuitori trebuie să dispună de o hartă de zgomot, care să indice nivelul poluării fonice. Legislaţia europeană prevede ca fiecare hartă de zgomot să fie actualizată la fiecare cinci ani, aici intrând în calcul nu numai oraşele, ci şi reţeaua de transport feroviar, drumurile, aeroporturile sau şantierele navale.